Ninja-taximetristul

Mi-era teama ca ziua asta va veni, desi nu am lasat niciodata garda jos, jur!

Credeam ca am invatat sa fentez taximetristii din Bucuresti. Am trecut prin multe intamplari neplacute pana sa capat aceasta aptitudine, deci nu mi-am pierdut niciodata umilinţa. Taximetristul de Bucuresti trebuie tratat cu respect, nu trebuie subestimat vreodata. Din pacate, nimic nu ma pregatise pentru intalnirea cu ninja-taximetristul. Azi dimineata ma grabeam sa ajung la munca si am hotarat sa iau un taxi:

Sondez terenul. Ca de obicei, sunt minim 5 taxiuri la intersectie.
“Trebuie doar sa aleg cu grija si nu voi avea probleme”, imi zic.

Observ un taxi cu tarif decent si activez face-scannerul:
“Nu e prea tanar, ca sa-mi bage muzica (house sau manele) la maxim.
Nu are faţă de puscarias, de fapt, are genul ala de faţă care-ti inspira incredere. Atata timp cat stie sa poarte o conversatie – sau sa taca, mi-e totuna – e in regula. Are par grizonat.. Oooo, are si mustata. Buuun, inseamna ca e prea resemnat ca sa fie mitocan.”

Ma urc in masina. Totul pare in regula. Nu fumeaza, atat volumul de la statie, cat si volumul radioului se incadreaza in limite decente, nu se agita, nu ii injura pe ceilalti soferi..
“Aaaaah.. in sfarsit, pot sa ma relaxez.. Daca-mi joc cartile cum trebuie, voi ajunge la destinatie fara incidente..”
*JBAAAANG*

Acela a fost momentul in care m-a lovit. A asteptat, probabil, clipa in care eram mai vulnerabil si a dat drumul la bomba. Probabil m-a confundat cu Hiroshima, ca prea a exagerat. Va zic sincer, daca as fi fost un sconcs, m-as fi indragostit la prima vedere, dar nu eram. Din fericire, nu sunt nici un evreu de 100 de ani, ca mi-ar fi trezit amintiri neplacute.

“Aaaah, la ce manevra josnica ai recurs, amice! Kung-Fu-ul tau e bun”, gandeam eu, intre doua suspine. Mai ales partea cu “Fuuu! FUUUUUUUUU, baga-mi-as!!! Fuuu *tuşit*tuşit* uuuu”. Da, oameni buni, puţea, dar in ce hal puţeaaa! N-as dori asa ceva nici celui mai mare dusman al meu. Am ajuns la destinatie teafar, dar vatamat pe viata.

“Esti un adversar formidabil”, i-am zis. “Imi voi aminti intodeauna de tine, Stinky, ninja-taximetristul”.

Bacsis nu i-am dat, in schimb i-am lasat tot parul din nas pe bancheta.

Apoi am ajuns la servici.

Colegii mi-au zis ca nu-s in apele mele. Trebuie sa mentionez ca nu sunt eu in poza asta. Seamana, doar ca eu eram verde la faţă.

Voteaza articolul pe FTW

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars6 Stars7 Stars (4 votes, average: 7.00 out of 7)
Loading ... Loading ...


    Articole asemanatoare:
  1. Barcelona in 6 zile: ziua 0

This entry was posted in Type-in comedy. Bookmark the permalink. Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

16 Comments

  1. Posted October 24, 2009 at 2:47 am | Permalink

    A classical case of BBO.
    Cel putin ti-a oferit subiect pt un post…

  2. Catalin
    Posted October 24, 2009 at 2:50 am | Permalink

    Beyond body odor?? You’re such a geek. :)
    A trebuit sa caut pe acronymfinder definitia pentru BBO. :D

  3. Posted October 24, 2009 at 7:05 pm | Permalink

    Of Of Of ..

    Deci, ca sa zic asa.

    Materiale necesare:
    - ipod;
    - soft i-fart (pentru partea auditiva a raspunsului la atacuri de “gen” ;) );
    - o vizita la un anume magazin si achizitionarea unor pliculete cu “miresme”.

    Esti inventiv, asa ca mod de utilizare nu-ti dau ..

    Hmm .. totusi .. putin inainte de coborare, rupi plicul si-l bagi intre pernele “bancii” (intre cea verticala si cea orizontala; vei sta pe bancheta din spate), “bagi” sunetul pre-ales si gata de lansare, cobori si tzusti ! Taximetristul acela te va tine minte toata viata. Si clientii lui de dupa tine (cei maxim 2, ca nu se va putea respira prea mult timp ..)

  4. Posted October 24, 2009 at 8:28 pm | Permalink

    Eu ma lupt zilnic cu astfel de mirosuri, in alte circumstante, normal, nu am gasit solutia, daca o descoperi tu mi-ar placea sa o aflu si eu….

  5. Posted October 24, 2009 at 10:24 pm | Permalink

    Vai, scuze, dar nu m-am putut abtine sa nu rad :) ) Din fericire nu am intalnit acest gen de taximetristi. Daaaar am intalnit odata unu care nu a mai vrut sa ma duca la destinatie, ci a luat-o spre soseaua Bucuresti-Pitesti si a zis ca ma duce la el la tara, ca sunt asa de frumoasa ca nu ma mai lasa sa plec :-s :) ) Suna funny dar mie nu prea imi ardea de ras atunci. Nebunul practic m-a rapit :| . Numai eu stiu cum am iesit din masina aia. Iar ultima oara cand am luat taxiul, tot asa un nene mai la 40 de ani, cu par usor grizonat, parea normal si inspira incredere. Daaar, s-a dovedit a fi nitel retardat. A luat-o inspre Pantelimon, desi eu ii tot ziceam LUJERULUI!!! Directia opusa! Mi se strange inima cand trebuie sa iau taxiuri. Deja ma gandesc cu groaza in ce padure ajung :(

  6. Posted October 25, 2009 at 5:57 am | Permalink

    Daca as fi rau as spune ca intotdeauna au cate ceva, ca d-aia au si ajuns taximetristi. :) Sunt oameni si oameni, dar mai ales cand imparti un spatiu deja personal cum e cel din masina, incep sa apara detaliile… ca intr-o relatie, stii?

  7. Catalin
    Posted October 25, 2009 at 12:19 pm | Permalink

    @Valentin.. haha, dar nu merg pe ideea de razbunare. Prefer sa evit incidentele de genul asta. Pacat ca nu le pot anticipa. :)
    @califlor.. in cele mai multe situatii, solutia la indemana e sa te muti cu cativa metri mai incolo. Dar in taxi ma simteam ca un animal incoltit. :) )

  8. Catalin
    Posted October 25, 2009 at 12:21 pm | Permalink

    @Cami.. whaaaat? Pai nu i-ai luat numarul de la masina, sa-l reclami?
    Daca ti-e frica de taximetristi si vrei sa reduci numarul de surprize, fa intotdeauna comanda. Eu ma risc si-i iau de la colt de strada. Daca faci comanda ai sanse mai mari sa ajungi la destinatie fara probleme.

  9. Posted October 25, 2009 at 12:40 pm | Permalink

    Tu glumesti? Mai aveam eu timp sa ma uit dupa numar cand ala nu ma mai lasa sa cobor din masina? Si asa, abia am asteptat un semafor rosu ca sa o iau la fuga :) ) Am zis merci ca n-am ajuns in ceva padure taiata in bucati :|
    Si ai dreptate cu comanda, de atunci nu m-am mai urcat in taxi fara comanda, decat dupa concerte tarziu, dar atunci nu mai merg singura, deci e ok.

  10. Catalin
    Posted October 25, 2009 at 12:43 pm | Permalink

    Eu zic ca in timp o sa se cearna taximetristii cu probleme. Deja e mai bine decat acum 5-10 ani, cand eram student. Atunci erau numai Dacii 1310 obosite si taximetristi care ascultau manele la maxim, de ti-era rusine sa mergi cu ei. Companiile isi fac treaba (in ritmul lor, ce-i drept) si scapa de taximetristii nesimtiti. :)

  11. Posted October 25, 2009 at 12:48 pm | Permalink

    Sa stii ca mai noi si eu am observat o oarecare imbunatatire. Dar sa stii ca tu ai dreptul sa le ceri sa opreasca muzica daca te deranjeaza. Eu am nimerit si houseri si manelisti si de tot felul, plus ca puneau muzica asa de tare ca-mi pulsa sangele in cap. Asa ca le spuneam frumos sa gaseasca un post de radio prietenos sau sa o opreasca. Acum vad ca au inceput sa se simta singuri. Poate exista speranta…

  12. gadmadream
    Posted October 25, 2009 at 3:10 pm | Permalink

    Am votat acest articol, deoarece am ras cu lacrimi!
    Felicitari!
    Am mai citit si altele…
    Nu am un blog al meu ca te-as trece la blogroll! ;)

  13. Catalin
    Posted October 25, 2009 at 4:40 pm | Permalink

    Da, doar ca mi-e sila sa le zic. Ca unii merg cu mitocania mai departe si comenteaza. Ar trebui sa se simta ei din start.
    Yup, there’s always hope. :)

  14. Posted October 25, 2009 at 5:04 pm | Permalink

    Si eu sunt tot pe sistemul ”taxi scanner” dar insist asupra firmei si fake-urilor

  15. Catalin
    Posted October 25, 2009 at 5:08 pm | Permalink

    Clar. :)
    Mai sunt aia cu tarif de 3.5 lei/km – si isi gasesc tot timpul cate un fraier.
    Dintre firmele cunoscute, ma enerveaza Fly Taxi – au monopol la aeroport si au tariful ala nesimtit.

  16. Catalin
    Posted October 25, 2009 at 5:33 pm | Permalink

    Scuze, acum am vazut ca intrasera comentariile in moderare:
    @Catalin.. da, cam asa e. Totusi, sa nu ii judecam prea aspru. Unii sunt chiar ok. Mai ales pensionarii – care au avut o slujba decenta toata viata, dar au nevoie de un ban in plus pentru cheltuieli sau ca sa-si ajute copiii.
    @gadmadream.. multumim, mai poftiti. :)

One Trackback

  1. By polimedia.us/fain/ on October 24, 2009 at 1:32 am

    Ninja-taximetristul – A blog on evolution…

    Credeam ca am invatat sa fentez taximetristii din Bucuresti. Am trecut prin multe intamplari neplacute pana sa capat aceasta abilitate, deci nu mi-am pierdut niciodata umilinţa. Taximetristul de Bucuresti trebuie tratat cu respect, nu trebuie subestima…

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *

*
*

Subscribe without commenting