#unițisalvăm #roșiamontană Apel către tinerii actori

Deși am fost foarte implicat pe facebook și am consumat și share-uit cu febrilitate zeci de materiale despre subiectul Roșia Montană, aceasta este prima oară când scriu și pe blog. Nu am simțit nevoia să adaug ceva, când atâta lume a scris mai bine decât puteam să o fac eu. Însă acum simt nevoia să prezint și o perspectivă personală despre participarea la proteste, dincolo de toate argumentele care au circulat în ultima vreme și cu care sper că sunteți la curent. Mă adresez în special tinerilor actori sau studenți la actorie, dar puteți extinde. Mă refer la acei tineri actori care privesc în tăcere evenimentele care se petrec în stradă, începând cu 1 septembrie. Nu știu care-i explicația, n-aș vrea să folosesc cuvinte urâte, precum “indolență”.

Dragi colegi,

Mă întreb ce-aș putea să vă spun sau ce aș putea să share-uiesc din ce au spus alții – sute de materiale scrise, mii de clipuri, zeci de mii de poze – ca să fac să vibreze o coardă sensibilă în voi în legătură cu protestele care se desfășoară de două săptămâni. Dar pe 1 septembrie, când am fost la primul protest și m-am văzut înconjurat de atâția tineri cărora le pasa, nu credeam că o să fie nevoie să-mi pun problema asta. Mă așteptam să fiți extrem de implicați și să vuiască wall-urile voastre cu apeluri de mobilizare adresate prietenilor. Cu apeluri de mobilizare adresate persoanelor care vă admiră pentru ce le-ați transmis în niște momente de grație, pe scenă, fie și în cadrul unui amărât examen de actorie. Adică să vă asumați responsabilitatea de a fi “modele de urmat”. Dar nu e vorba doar de asta.

Ne trezim?

Motivul pentru care eram atât de convins, dragi colegi, că vă veți activa în această chestiune este faptul că facem parte dintr-o categorie restrânsă și privilegiată de oameni care (cel puțin în teorie) au un nivel ridicat de empatie față de cei din jur, care și-au cultivat inteligența emoțională punându-se în pielea atâtor personaje și care, în consecință, fac distincția dintre ceea ce e o făcătură și un protest animat de oameni vii, SINCERI, educați și (N.B.) informați. Se vede asta în ochii lor. “Totul e în ochi” e o lecție pe care am învățat-o chiar din primul an de la profesorii noștri.

Îmi amintesc o prelegere pe care a ținut-o Hausvater la UNATC în care spunea că actorul trebuie să “acționeze”, să aibă spirit de revoluționar, să fie implicat în acțiuni civile, să fie la curent și direct interesat de mersul lucrurilor în societatea din care face parte. Pentru că altfel nu există, nu e relevant ca actor. Să nu fiu înțeles greșit: știu că există manipulare, mulțimi plătite sau plimbate cu autocarul. Dar mă bazez pe intuiția menționată mai sus de a face distincția între acel gen de proteste și cele CURATE. Așadar, aruncați o privire pe clipul de mai jos și spuneți-mi, după ce vă activați ochiul de actor-spectator-critic: este acea femeie manipulată? Bate câmpii, oare?

Vă mai întreb pe voi, cei care ați avut curajul să vă desprindeți de rutină, ați avut nebunia să alegeți calea asta plină de greutăți în urmărirea unui vis. Pe voi, care știți că singura șansă de a “reuși” este să ai o credință de neclintit: voi chiar nu credeți că, dacă ne mobilizăm și suntem uniți, numărul nostru poate avea un impact?

Și o ultimă întrebare: ne vedem la proteste?

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars6 Stars7 Stars (No Ratings Yet)
Loading ... Loading ...


    Articole asemanatoare:
  1. Fun @downstairs
  2. Despre schimbare
  3. Sezatoare virtuala. Ziua 77. O poveste
  4. Apelul la originalitate

This entry was posted in Toate and tagged , , . Bookmark the permalink. Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

3 Comments

  1. stefania
    Posted September 15, 2013 at 7:00 pm | Permalink

    De ce dublă negaţie în ultima frază?

  2. Catalin
    Posted September 16, 2013 at 12:32 am | Permalink

    Corectat. N-am mai scris de mult și nu am fost atent la proofreading.

  3. Stefania
    Posted October 6, 2013 at 8:39 am | Permalink

    Mult spor la alergaaaaaaaaaaareeeeeee! :) si vreau poze de la finish… si sper ca porti tricoul ala cu Rosia Montana

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *

*
*

Subscribe without commenting