Povestea unei esarfe

26 Februarie, 2009

Ea este o carpa, o bucatica dintr-un colaj. End of story.
End of story?! Daca ar fi vie si ar putea sa impartaseasca povestea sa? Cum ar fi daca ar avea amintiri si sentimente?

100-satin-charmeuse-silk-paris-views-long-gold-scarf-shawlMa numesc Isabelle, la fel ca prima mea stapana. Cand m-am nascut, in 1949, aveam 19 ani. Primii ani au fost cei mai frumosi. In fiecare saptamana, strazile Parisului erau ale mele, iar cel mai bun prieten al meu era parfumul vesel, cu note de trandafiri si iasomie. Atingerea mea, mirosul lui si rasul ei zglobiu au frant inima dupa inima. Eram libera. Eram fericita. Au fost 4 ani incarcati cu bucurie.

Si-apoi a aparut el. Lucrurile s-au schimbat treptat, dar sigur. Ieseam din ce in ce mai rar in oras, iar noul parfum era prea serios pentru firea mea jucausa. Dupa vreo 3 ani mi-am gasit locul intr-o cutie de lemn, alaturi de “comorile” ei: niste bijuterii, vechiul meu prieten si voalul pe care l-a imbracat la nunta. Pe masura ce lunile se transformau in ani, sentimentul initial de tristete a devenit resemnare, presarata cu momentele fericite in care stapana deschidea cutia de amintiri si ma mangaia. La un moment dat, cineva a uitat sa inchida sticluta de parfum, iar parfumul s-a evaporat.

Septembrie, 2001

In ziua aceea, dupa cateva luni de asteptare, si-a adus aminte de mine, iar mainile ei tremurande m-au scos din cutie. M-am bucurat. Dar ceva era diferit: a trebuit sa-mi iau un “ramas bun” fugar de la vechea stapana, pentru ca m-a incredintat nepoatei de 19 ani. Mi-era teama, dar zambeam, eram pregatita pentru o noua aventura, dupa atatia ani.
Aventura s-a transformat intr-un cosmar, pentru ca, intr-o seara, noua stapana m-a luat cu ea la o petrecere. Nu mi-a placut deloc acolo, lumea nu mai stia sa se distreze, iar ea s-a imbatat si m-a patat cu whiskey ieftin. M-am simtit umilita.

La 3 noaptea a plecat in viteza si a tras de mine, era sa ma rupa. S-a urcat intr-un taxi cu un baiat de la petrecere si au inceput sa se sarute. Cand au ajuns la el acasa, m-au uitat pe bancheta din spate. Urmatorul client m-a luat cu el si m-a indesat intr-o valiza. Am plecat spre o destinatie necunoscuta, via Air France. Cand m-a daruit sotiei lui, ea m-a aruncat, razand:

“De unde ai mai scos carpa asta, tampitule?”

Carpa… Carpa?…

M-a luat vantul si am ajuns pe un drum prafuit. Niste maini butucanoase m-au ridicat si m-au scuturat bine. Apoi m-au dus la gat si la frunte si m-au folosit ca sa stearga transpiratia. Inseamna ca.. da.. sunt doar o carpa. In urmatoarea saptamana am fost folosita pe post de sita, pentru ca, intr-un final, sa fiu uitata intr-un beci. Anii au trecut si si-au pus amprenta asupra mea, am fost roasa de sobolani si pe jumatate acoperita de noroi si mucegai. Mirosul de trandafiri ramasese doar o amintire.

Ianuarie, 2009

Am fost luata in primire de niste maini de copil. Dar increderea mea in bunatatea oamenilor era naruita. Intr-o zi, copilul m-a lipit de un placaj si a bagat un cui ruginit in mine. Partea mucegaita mi-a acoperit-o cu un strat gros de vopsea. De cealalta jumatate a lipit o floare, ai carei spini m-au sfasiat. M-a acoperit cu un sac de panza neagra si m-a lasat in intuneric.
Gata!! Nu mai vreau sa exist in conditiile astea. Nu a mai ramas nimic din Isabelle cea frumoasa. Sunt doar o carpa si am 60 de ani. Vreau sa putrezesc sub pamant si sa ma transform intr-un trandafir.

Scarf painting

Dar ce aud?
“.. cu aceasta piesa deschidem expozitia Izabelei Popescu, cel mai tanar artist al galeriei noastre din Micul Paris.”
Sacul de de panza dispare si se face lumina. Aplauze frenetice. Ma simt coplesita.
Deci nu sunt o carpa! Eu sunt Izabela si am 9 ani. Imi place sa ma joc.
Si sunt nemuritoare.

Sper ca v-a placut. Asta a fost modul meu de a-mi stimula imaginatia. Adica am ales un obiect si am scris despre el. Voi initia maine “leapsa obiectelor ciudate”, ca sa mai bag niste lume in joc. Tine-te bine, s-ar putea sa fii printre ghinionisti. :)

Disclaimer: I am not gay.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars6 Stars7 Stars (3 votes, average: 7.00 out of 7)
Loading ... Loading ...


    Articole asemanatoare:
  1. Apelul la imaginatie
  2. Ciudat..
  3. 5 tactici pentru un blogging eficient si 5 feluri in care se pot intoarce impotriva ta
  4. The final piece of the puzzle

This entry was posted in Toate and tagged , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink. Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

59 Comments

  1. Posted February 26, 2009 at 11:35 pm | Permalink

    emotionanta povestea esarfei. :)

  2. Catalin
    Posted February 26, 2009 at 11:39 pm | Permalink

    Merci, Ioana. :)

  3. Posted February 26, 2009 at 11:59 pm | Permalink

    adica tu vrei sa spui ca toata povestea asta este scrisa de tine? word by word, creative act by creative act? … daca da, atunci… considera acest mesaj un inghitit in sec si un I will gladly accept creativity lessons from you… :P

  4. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 12:00 am | Permalink

    De ce te mira?
    Ma rog.. nu e in stilul meu obisnuit. Incep deja sa ma indoiesc de sexualitatea mea. :P

  5. Posted February 27, 2009 at 12:01 am | Permalink

    eu zic sa incepi sa te obisnuiesti cu personalitatea de ingeras… as in… androginity :P

  6. Posted February 27, 2009 at 12:05 am | Permalink

    Good things those disclaimers :D
    Nicely written though. Keep it up, stud :D

  7. Posted February 27, 2009 at 12:07 am | Permalink

    Ce înseamnă să ști să faci din țânțar armăsar :) Bravo!

  8. Posted February 27, 2009 at 12:12 am | Permalink

    deci e SUPER SUPER TARE creatia… prima oara am scanat asa pe diagonala, iar acum am citit-o.
    Problema mea e ca… de cand am inceput sa evoluez spiritual nu mai stiu sa scriu povesti de fantezie… pentru ca vad ca oamenii reali au nevoie de ceea ce stiu. Sau poate mi-am transformat toata realitatea intr-o lume de fantezie care se desfasoara exact asa cum vreau eu?

    vrei sa faci parte din filmul realitatii mele? :D

  9. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 12:16 am | Permalink

    @Confuzius, Florin Luca – merci :)
    @Stefania – merci din nou. Nu vreau sa fac parte :P

  10. Posted February 27, 2009 at 12:17 am | Permalink

    Foarte frumoasa si sensibila poveste. Chiar ai imaginatie. :)

  11. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 12:22 am | Permalink

    @Onutzza, merci. Nu tot timpul, dar incerc sa mi-o stimulez. Altfel, n-ar mai avea nicio valoare tagline-ul blogului. :)

  12. Posted February 27, 2009 at 1:00 am | Permalink

    Hey, this is really beautiful. Si totusi…so unlike you..You are always the stuff of nice surprises.

  13. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 1:03 am | Permalink

    Cateodata ma surprind si eu. :P
    Si apoi sunt descumpanit. In timp ce scriu 2-3 articole de umplutura, ma intreb daca mai pot veni cu ceva fresh si original.

  14. Posted February 27, 2009 at 1:06 am | Permalink

    Well, got the answer to this question now :)

    Dar Moretta iti face concurenta serioasa in noaptea asta…

  15. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 1:08 am | Permalink

    Mai vorbim noi dupa ce fac cele 100 de flotari.
    Sau.. despre ce era vorba? :) ))

  16. Posted February 27, 2009 at 10:40 am | Permalink

    Nu cred ca iti cresc pectoralii atat…:))

  17. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 11:14 am | Permalink

    Incercarea moarte n-are. :P

  18. Posted February 27, 2009 at 11:20 am | Permalink

    Mi-a plăcut mult povestea. Aşteptam curioasă la sfârşit să aflu dacă e scrisă de tine sau nu. Mă bucur că tu ai scris-o.

  19. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 11:44 am | Permalink

    Si eu. \:D/ :D

  20. Posted February 27, 2009 at 12:47 pm | Permalink

    Nice work.

    Eu plăcut!
    ;)

  21. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 12:54 pm | Permalink

    Sper ca o sa-ti placa si faptul ca o sa te pricopsesti cu o leapsa. :D

  22. Posted February 27, 2009 at 12:55 pm | Permalink

    Sunt pe lista de lepse, nu? :P

    Damn, mi-a placut articolul asta. Atat de…. sensibil! Mai-mai sa-mi dea lacrimile :P

  23. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 1:02 pm | Permalink

    @Moretta: da, credeai ca scapi? :D

  24. Posted February 27, 2009 at 1:07 pm | Permalink

    S-o vedem! Leapşa.

    Mi-a plăcut pentru că ai păstrat-o simplă. N-ai exagerat cu povestea. Pînă la urmă era vorba de o simplă eşarfă.
    Eu cred că o “împodobeam” mai mult şi povestea ar fi avut de suferit. Sau cine ştie… că pe mine mă trăzneşte în timp ce scriu.

  25. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 1:11 pm | Permalink

    Ugh.. pai n-a iesit destul de lunga? Mi-e ca daca o mai impodobeam cu 1-2 paragrafe, n-o mai citea nici naiba. :)

  26. Posted February 27, 2009 at 1:19 pm | Permalink

    Nuuuuuuuu.

    Nu m-am referit la dimensiuni, ci doar la povestea în sine. Şi mă gîndeam că poate eu i-aş fi născocit nişte întîmplări mai deosebite, iar probabil povestea ar fi avut de suferit.

    Cît despre lungime, asta e. Nu sîntem genii să scriem 3 rînduri şi să ne citească 2000 de oameni zilnic.

  27. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 1:28 pm | Permalink

    Aaa, am inteles. Pai, pentru un tip e deja mare chestie daca scrie in stilul asta. Daca o mai infloream, iesea prea emo pentru o poveste scrisa de un tip.

  28. Posted February 27, 2009 at 9:26 pm | Permalink

    jeeeeeezzzz!!! me like it! good work, man!!! :)

  29. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 9:27 pm | Permalink

    Multumesc frumos, Angi. :)

  30. Posted February 27, 2009 at 9:30 pm | Permalink

    ;) ce-mi place sa citesc asa…si sa uit de mine…:)

  31. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 9:32 pm | Permalink

    Pai vrei si tu leapsa? Vezi cel mai recent articol. :)

  32. Posted February 27, 2009 at 9:37 pm | Permalink

    am citit…am citit…am fost doar un vizitator anonim…pana acum few minutes…cand “esarfa” ta m-a facut sa cred ca its a must sa te felicit…consider provocarea ta prea mare ;) sunt doar un inginer … fara prea mare imaginatie :D

  33. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 9:38 pm | Permalink

    Pai asta e ideea.. sa te ambitionezi si sa ti-o stimulezi. :)

  34. Posted February 27, 2009 at 9:51 pm | Permalink

    ah…for sure…u dont want to read some kind of story written by me :d…cand imi amintesc ce compuneri faceam la scoala….:))) noroc ca ma scoteam cu matematica :P

  35. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 9:53 pm | Permalink

    Here comes the funny part: si eu eram cu matematica. Doar ca in ultima vreme incerc sa lucrez pe mai multe fronturi si sa le imbin pe toate. :)

  36. Posted February 27, 2009 at 10:02 pm | Permalink

    eu mananc posturile tale acum….citesc …tot citesc…cui crezi ca-i arde acum de scris?;)

  37. Catalin
    Posted February 27, 2009 at 10:03 pm | Permalink

    Esti devoratoare de bloguri? :D
    Sa mai lasi niste posturi si pentru altii. :)

  38. Jo
    Posted February 28, 2009 at 5:57 pm | Permalink

    hmm… nice indeed.

  39. Nub
    Posted March 5, 2009 at 6:50 pm | Permalink

    “Disclaimer: I am not gay. :P

    gezas…rad cu lacrimii!! =)))

    Cheers

  40. Catalin
    Posted March 5, 2009 at 6:55 pm | Permalink

    @Nub.. e bine ca razi cu lacrimi, inseamna ca nici tu nu esti gay.
    Pe altii i-am impresionat pana la lacrimi (ok.. exagerez), iar daca sunt de sex masculin, sunt suspicios in legatura cu ei. :P

  41. Nub
    Posted March 5, 2009 at 6:58 pm | Permalink

    Tin sa te mai felicit odata. Ai fost absolut criminal la faza asta. Dupa un articol care mi-a placut si a fost intradevar mai…aaa…sensibil sa pui asa ceva la sfarsit e ‘touch of genius’.

    Cheers!

  42. Catalin
    Posted March 5, 2009 at 7:00 pm | Permalink

    Merci, man. :)
    I’m no genius, I just try not to be boring.

  43. Posted March 10, 2009 at 1:41 pm | Permalink

    Superb, am citit-o pentru ca mi-a atras atentia numele Isabelle, fiind prenumele meu… si am vrut sa privesc fugitiv… dar ma bucur ca am citit-o integral… superb, frumoasa imaginatie pentru un tip :D

  44. Catalin
    Posted March 10, 2009 at 2:06 pm | Permalink

    @Marylina.. merci.
    Vrei leapsa de la urmatorul articol? :D

  45. Posted March 17, 2009 at 11:50 pm | Permalink

    Sincer, dupa primele aliniate , imi ziceam hey, ce e cu povestea asta, na, daca asa iti place sa spui , ce e cu povestea asta “gay”.
    Dar intorsaturile povestii au farmecul lor. Felicitari…

  46. Catalin
    Posted March 17, 2009 at 11:52 pm | Permalink

    Multumesc din nou. Imi place sa experimentez cu mai multe stiluri. Nu scriu povesti prea des. Dar probabil o sa mai scriu una in 1-2 luni. :)

  47. Posted March 18, 2009 at 12:04 am | Permalink

    am observat ca ai un fix cu “in 1-2 zile, saptamani, luni”, tu chiar nu te poti decide intre 1 sau 2? totusi e diferenta… dubla…

  48. Catalin
    Posted March 18, 2009 at 12:06 am | Permalink

    Am o groaza de idei si nu am timp ptr ele. De exemplu, n-am mai scris despre matrimoniale de ceva vreme. :)

  49. Posted March 18, 2009 at 12:07 am | Permalink

    m-ai lamurit bustean… poate in vreo 3-5 zile o sa apara si unul cu matrimoniale

  50. Catalin
    Posted March 18, 2009 at 12:07 am | Permalink

    sau in 3 luni. sau deloc.

  51. Posted March 18, 2009 at 12:09 am | Permalink

    cred ca mai bine renunti de tot la idee :P o preiau eu la tema aia despre originalitate

  52. Posted September 19, 2009 at 12:41 pm | Permalink

    frumos, mi-a placut :)

  53. Catalin
    Posted September 19, 2009 at 12:44 pm | Permalink

    Adica tu nu citisei povestea unei esarfe? Era scrisa in perioada in care aveam “succes” si scriam mai bine. Vrei si tu leapsa? http://reinvented.ro/leapsa/apelul-la-imaginatie/ :D

  54. Posted September 19, 2009 at 1:00 pm | Permalink

    Cred ca ti-am descoperit blogul mai tarziu, pentru ca nu citisem povestea cu esarfa :( dar mai bine mai tarziu decat deloc. Preiau si eu leapsa :D

  55. Catalin
    Posted September 19, 2009 at 1:02 pm | Permalink

    Ti-am dat deja “de munca”. Sper sa-ti placa obiectul pe care l-am ales ptr tine (un evantai). Vezi ca mai ai optiunea sa alegi una din cele 6 imagini de acolo, daca ti se pare vreuna mai promitatoare. :)

  56. Posted September 26, 2009 at 10:14 am | Permalink

    Ce frumos ai scris! Felul in care ai umanizat esarfa este de-a dreptul spectaculos. Iar mentiunea din finalul textului “Si sunt nemuritoare” merita o plecaciune.
    Felicitarile mele! Mi-a incantat dimineata postul tau!

  57. Catalin
    Posted September 26, 2009 at 10:23 am | Permalink

    Ma bucur ca am reusit sa fac lucrul asta.
    O zi placuta, in continuare. :)

  58. Posted October 10, 2009 at 1:40 pm | Permalink

    :-< trista povestea esarfei..si foarte frumoasa. felicitari!

  59. Catalin
    Posted October 10, 2009 at 1:41 pm | Permalink

    Cum trista? :)
    Mie mi se pare ca s-a terminat foarte frumos. In orice caz, a fost mai norocoasa decat alte esarfe.

3 Trackbacks

  1. By Apelul la imaginatie | A blog on evolution on February 27, 2009 at 4:24 pm

    [...] « Povestea unei esarfe [...]

  2. By Retrospectiva | A blog on evolution on March 13, 2010 at 2:56 am

    [...] februarie 2009 – Isabelle a prins viata in “Povestea unei esarfe”, prima mea incercare beletristica. Indraznesc sa spun ca a avut [...]

  3. By POvestea esarfei « Parallel timelines on March 16, 2012 at 1:09 pm

    [...] dar nici nu se mai face ca se uita, pentru ca a observat din prima ca pe balustrada de la usa era o esarfa neagra, destul de [...]

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *

*
*

Subscribe without commenting