Cetăţeanul “110%”

Acum zece zile mi-am pierdut telefonul şi portofelul într-un taxi (”pierdut” fiind eufemism pentru uitat + furat). În naivitatea mea am sperat să pot localiza telefonul sau chiar ca persoana care le găseşte să fie de bună credinţă şi să le returneze.

Pregătindu-mă, totuşi, pentru scenariul pesimist, am încercat să refac, în minte, inventarul bunurilor care se aflau în portofel, în ordinea importanţei: buletin, permis de conducere, cardul de sănătate proaspăt emis, conform noilor reglementări, carduri bancare, bani, card cadou eMag, diverse carduri de fidelizare pentru diverse magazine sau lanţuri de farmacii. “Poate le găseşte cineva aruncate”, mă gândeam, “măcar buletinul şi actele mai importante”. Apoi, na, ca orice om la necaz am început să mă oftic, dom’le, pentru te-miri-ce flecuşteţ. “Stai, că măcar o dată sau de două ori pe an folosesc cardul de la Dona. Dar cardul de la Ecco? E drept că nu mi-a fost de mare folos ultima oară, dar poate la anul aş fi dat de o vânzătoare mai amabilă.” Brusc, importanţa acestor obiecte a crescut, de unde până acum aveam impresia că nu fac decât să ocupe spaţiu inutil.

Întâmplarea face că, în seara asta, am găsit în cutia poştală un plic mai… fancy: în el, cardul Sephora “Black” (upgrade la Sephora “White”), însoţit de următorul text: “Felicitări! Aţi intrat în fascinantul Univers (sic!) Sephora Black! [...] La fiecare tranzacţie acumulaţi puncte dar şi cadouri! Şi pentru a vă răsfăţa începând de acum, beneficiaţi de reducerea de 10% la următoarea vizită în magazin”. Iată deci cum Universul a găsit o modalitate de a mă consola… pardon: răsfăţa! pentru necazul meu. Cardul Sephora nu era primul în lista de priorităţi, dar e un început. Nu doar că l-am recuperat, dar l-am primit într-o variantă îmbunătăţită.

Urmând aceeaşi logică, mi-ar plăcea ca într-un univers paralel (celui de la Sephora), de pildă… cel care ţine de stat şi de administraţie publică să se autosesizeze când unui cetăţean i se întâmplă o nedreptate şi să acţioneze în consecinţă:

Constatăm, cu mâhnire, pierderea actelor şi celorlalte bunuri ale dumneavoastră. Avem deosebita plăcere să vă anunţăm, conform legii compensaţiei din Constituţia României,  că, începând de astăzi, sunteţi cu 10% mai cetăţean! Vă rugăm ca, în termen de 5 zile lucrătoare, să mergeţi la oficiul poştal la care sunteţi arondat pentru a ridica buletinul dumneavoastră, în varianta “pe negru”. Nu daţi importanţă superstiţiilor care acordă negrului conotaţii negative. Iată ce veşti mai avem pentru dumneavoastră:

Se fac demersuri ca, în lunile imediat următoare, nivelul de amabilitate şi promptitudine al structurilor susţinute din bani publici să crească cu 10%. De asemenea, vă aducem la cunoştinţă că Primăria Municipiului Bucureşti se află în stadii avansate de negociere cu 10 dintre cele mai mari companii de taxi care deservesc această localitate şi cel puţin 10% (n.a. e de ajuns una) vor acţiona pentru o selecţie riguroasă a angajaţilor, astfel încât vor exista:

- 10% mai puţini şoferi de taxi “taximetrişti
- 10% mai mulţi taximetrişti “oameni”
- 10% mai puţini taximetrişti, lolz
- 10% mai puţine stereotipuri, 10%  mai puţină ipocrizie şi 10% mai multă toleranţă
- 10% mai mult discernământ în folosirea cuvântului “toleranţă”
- 10% mai puţine ştiri despre I.S.I.S., Ebola şi Bianca Drăguşanu
- 10% mai puţini candidaţi la preşedinţie

După cum ştiţi, avem deja printre realizări formarea super-funcţionarilor publici, cu 10% mai serviabili şi mai competenţi, aerul cu 10% mai respirabil şi aglomeraţia din autobuze cu 10% mai suportabilă.

Felicitări pentru statutul dumneavoastră de cetăţean 110%! Acum sunteţi cu 10% mai informat. Găsiţi în acest plic şi un cod răzuibil de reducere (10%!) pe care îl puteţi folosi la plata următoarei amenzi. Vă dorim o zi cu 10% mai bună!

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars6 Stars7 Stars (1 votes, average: 7.00 out of 7)
Loading ... Loading ...


    Articole asemanatoare:
  1. No related posts

This entry was posted in Toate. Bookmark the permalink. Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

2 Comments

  1. stefania
    Posted October 17, 2014 at 9:30 pm | Permalink

    Dar exista, totusi, o veste buna: de catre aceeasi institutie am fost si eu informata pe 20 aprilie 2008, duminica in amiaza-mare! – dupa karmicul eveniment in care mi s-au furat actele si nu numai (geanta cu laptop, ap foto digital, tel, chei, gecuta superba, rosie, de piele :( ( ) din Funland(!!!?) din Unirii, “club” declarat prieten cu copiii si cu circuit video inchis, dupa ce am chemat politia si a luat la cunostinta chiar si inregistrarea video cu faţa persoanei care le-a subtilizat, in timp ce eu, fara griji, aveam Fun la unul din aparatele de jocuri mecanice, 3-4 m mai incolo de scaunul pe care il ocupasem si imi parcasem bunurile de mai sus – ca am atins pragul extraordinar de 146,41% cetatean (adica a patra oara, de fapt, in care cetateanul din mine a crescut cu 10%… din motive, ce-i drept, mai mult de pierdut/ratacit, fara eufemism, incat s-a speriat tipa de la politie cand am cerut refacerea buletinului pt a 5-a oara), motiv pentru care ma calific sa joc si sa fac senzatie, de doua ori, intr-o piesa de teatru cu nebuni, in care sa am doar o replica, pe care sa o zic de vreo 5 ori pe parcursul piesei, din tot sufletul: “sa va ia dracu’ pe toti” + inimaginabila oferta de a fi ulterior transferata intr-o alta tara, in care taxi-ul este un mijloc de transport de lux – a se citi extrem de scump – plus faptul ca fiind aici mai mult de capul meu si nevorbind inca limba, la nivel cat de cat fluent, extrem de putine sanse sa ma intorc acasa duminica dimineata, dupa club, cu prietenii :D asa deci si prin urmare, are el grija universul sa compenseze, in varianta “pe alb” sau in varianta “pe negru”.

    In arta ordine de idei, mi-a placut opera de arta, pe care ai facut-o din acest post de blog – m-a distrat, am ras copios, desi parca ar fi trebuit sa plang – se simt anii si experienta pe care le-ai acumulat intre timp, de la primul post. Dar sper ca nu ti-a luat chiar 10 zile sa compui postul asta. Si ca sa fiu si mai carcotasa, inspre sfarsit, mai precis paragraful al 7-lea, pare un pic cam tras de par. Sau ofera oportunitatea adevaratei disperari, sa transpara prin continut, in antiteza cu intentia ta, aparenta, de ansamblu, de a crea o opera comica – asta ca sa pastrez tot o nota pozitiva.

    Si, de altfel, se mai simte si faptul ca, unui Venus in Scorpion, de obicei momentele de criza, mai mult sau mai putin existentiala, ii declanseaza creativitatea, asa cum Cioran bine o explica in “Pe culmile disperarii”. Poate asa intelegi si de ce unii oameni inca mai blogheaza, chiar si in 2014, si nu pot merge inainte… oriunde ar fi asta.. pana nu depasesc criza.

    Si mai inteleg ca postul asta nu intra in categoria “ganduri”, deci inca mai astept, in decembrie, sa ne anunti ca ai incheiat cu actoria, doar pentru a te reprofila pe arta literara.

    PS. Apreciez ca n-am mai primit email cu informarea ca ai publicat un post nou. Aici nu mai stiu, m-am dezabonat eu sau am trecut email-urile la spam.. :D pentru ca voiam sa intru pe blog si sa citesc noul post, cand am eu chef, nu cand vrea universul.

  2. Stefania
    Posted December 31, 2015 at 9:46 pm | Permalink

    Dude, mai posteaza si tu ceva.. peste cateva ore se poate spune ca au trecut doi ani de cand n-ai mai… :D nu te mustra constiinta din cauza asta in fiecare an cand platesti domeniul de blog?

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *

*
*

Subscribe without commenting