Care-i graba?

Acum 6-7 ani se inchegase o comunitate activa de online dating (aman2.ro). Activa, in sensul ca, in fiecare vineri dup-amiaza, ne intalneam minim 15 persoane (in zilele bune am fost si 40). Aveam 2-3 locuri in care ne intalneam si stateam la vorba, iar seara mergeam in club.

Majoritatea legaturilor erau superficiale, lumea voia sa-si omoare timpul, sa se distreze. Asta implica baut, socializare, dans, etc. Ca bonus pentru unii: mult sex. Pentru altii mai putin. :)

Am pastrat distanta fata de majoritatea persoanelor, dar la un moment dat m-am imprietenit cu un tip de 27 de ani. Ma intriga optimismul lui si faptul ca stia sa se distreze. La momentul respectiv nu eram multumit de viata mea si regretam ocaziile pierdute si felul in care am lasat timpul sa treaca pe langa mine. Doar ca tot n-as fi vrut sa fiu in locul lui, mi se parea prea in varsta.

Hehe, iata-ma ajuns la 27 de ani. Mi-a luat ceva timp, dar in sfarsit pot afirma ca-s fericit. Sau, hai sa zicem “multumit”, pentru ca nu cred in fericire ca stare generala de spirit, ci mai degraba in momente fericite.

Schimbarea asta de mentalitate se datoreaza faptului ca am invatat sa nu mai fac o tragedie din trecerea timpului. Daca te obsedeaza ideea ca se scurge timpul pe langa tine, cu siguranta fix asta se va intampla. Poti trai fara regrete indiferent ca ai 27 de ani sau 55. Eu ma simt de 21, de exemplu. :)

Omori timpul sau il invingi?

Lupta cu timpul

Omori timpul sau il invingi?

De unde vine obsesia asta cu trecerea timpului? Omul are tendinta sa analizeze ce lucruri ii lipsesc si sa goneasca dupa ele, concentrandu-se pe destinatia finala. De multe ori acele lucruri nu sunt indispensabile, iar daca, in obtinerea lor, nu te bucuri de proces, in final te vei alege doar cu o satisfactie de moment si te vei intreba cum au trecut lunile/anii respectivi.

Alta chestie care ne omoara e procrastinarea, asezonata cu lamentari. Exact asta faceam in facultate, cand stateam in camin (in loc sa ma distrez) pentru ca aveam restante. Evident, mi-era lene sa invat si trecea saptamana dupa saptamana pe langa mine, motiv de nemultumire. In fine, tu alegi daca viata ta e o poveste pe care o citesti (asisti pasiv la evenimente si astepti sa vezi ce sa intampla) sau pe care o scrii.

Daca merita investit timp in ceva, acel lucru e cunoasterea de sine. Ideea e.. ce naiba-ti doresti? Daca nu stii ce vrei cu adevarat de la viata, o sa alergi dupa lucruri irelevante (sau mai rau, dupa himere), eventual o sa te lasi influentat de idealurile altora si o sa le imprumuti si tu. Inca ceva, daca vrei sa aloci o parte din timpul tau pentru ajutorul altora, trebuie sa fii in primul rand multumit de tine. N-ar trebui sa fie invers, n-o face de ochii lumii. Aviz oamenilor cu frica (”frica” la propriu) de Dumnezeu sau celor care folosesc altruismul pe post de drog.

Pe fnal, vreau sa-l citez pe Adrian, deviza lui spune mai mult decat am reusit eu sa spun in 500 de cuvinte: “relax, you have plenty of time”.

Voteaza articolul pe Blogoree

Georgel, multumit de tratarea subiectului?

Offtopic: daca o sa scriu mai rar pe blog in perioada urmatoare, e pentru ca mi s-a facut pofta de Babylon 5, serialul meu preferat. Una din temele dominante e lupta intre ideologiile celor mai puternice rase din univers (Vorlons vs Shadows, ordine vs haos). Problemele pe care le-am discutat in articolul asta mi-au adus aminte de cele doua intrebari care sintetizeaza ideologiile celor doua rase.

The Vorlon question, “Who are you?” focuses on identity as a catalyst for shaping personal goals; the intention is not to solicit a “correct” answer, but to “tear down the artifices we construct around ourselves until we’re left facing ourselves, not our roles.
The question the Shadows ask is “What do you want?” In contrast to the Vorlons, they place personal desire and ambition first, using it to shape identity, encouraging conflict between groups who choose to serve their own glory or profit.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars6 Stars7 Stars (2 votes, average: 7.00 out of 7)
Loading ... Loading ...


    Articole asemanatoare:
  1. Life in loops
  2. Viata gri cu pete de roz
  3. Random thought #37
  4. Principii

This entry was posted in Online dating, Toate and tagged . Bookmark the permalink. Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

43 Comments

  1. Posted March 29, 2009 at 4:05 pm | Permalink

    pai si… cum ar trebui sa invingi timpul daca nu-l omori?? anyway… eu am inceput sa intru iar in valul ala de coincidente si am momente cand simt ca nu mai am aer…

    si offtopic: nu mai merge desenatori.ro!!! :( ( eu unde imi mai canalizez energia?

  2. Posted March 29, 2009 at 4:07 pm | Permalink

    ce tare! se pare ca e suficient sa spun ce am pe suflet si gata se rezolva! acum merge =))

  3. Posted March 30, 2009 at 12:22 pm | Permalink

    Bun articolul, bun. Nu sunt de acord cu tot ce ai scris aici, dar e mare lucru sa stii sa-ti organizezi timpul. Si apropos, la multi ani! :)

  4. Catalin
    Posted March 30, 2009 at 12:26 pm | Permalink

    Ah, dar ziua mea a fost in septembrie. Poate nu m-am exprimat bine. :)
    Stiu ca am lasat loc de interpretari, dar la ce te refereai exact? Cu ce nu esti de acord?

  5. Posted March 30, 2009 at 1:37 pm | Permalink

    “Iata-ma la 27 de ani” m-a dus in eroare :P

    Articolul e foarte fain, si imi face bine sa il citesc si cred ca si altora. Za praublam, daca e sa ne oprim asupra ei, ar fi legata de “Daca merita investit timp in ceva, acel lucru e cunoasterea de sine.” Sunt foarte de acord cu asta, eu insumi fiind un tip foarte introspect si analitic, insa daca vine vorba de gasirea unui punct de pornire in “chivernisirea” timpului, nu as porni chiar de aici, ci de undeva mai din trecut: carei cauze exist si pentru ce? Practic, daca resping ideea ca ma trag din gorila, imi place sa cred ca am venit in existenta nu la intamplare ca asa a vrut nenea BigBangu’, ci pentru ca am fost adus in existenta dintr-o vointa bine intentionata. Si daca cineva a dictat venirea mea in existenta, atunci sunt curios de ce a facut-o, si ce ar mai avea pregatit pentru mine, pe langa venirea pe lume.

    A, daca iti trece prin cap sa te rezumi doar la ideea ca ai aparut din intamplare, din BigBang, atunci nu-ti mai bate capul sa-ti analizezi viata, pentru ca oricum, in ordinea asta de idei, te vei dezagrega fara un scop anume, asa, ca o explozie, si nu are rost sa analizezi timpul si ce faci cu el. Personal, resping vehement ideea ca traim asa, ca prostii, necauzati intentionat si mergand spre nicaieri. Altminteri, de ce m-as mai gasi eu, o persoana culta, educata, dotata cu ratiune, sa-mi pun intrebari existentiale?..

    In incheiere: odata ce-ti studiezi Cauza, vei sti ca ai un reper sau lentila potrivita prin care sa purcezi apoi la cunoasterea de sine. Dar fara aceasta lentila, vei trage concluzii subiective care s-ar putea sa nu aiba nimic de-a face cu faptul ca pamantul se invarte intr-un sens si nu in celalalt.

  6. Catalin
    Posted March 30, 2009 at 1:57 pm | Permalink

    Mi se pare corect ce-ai spus. Cu mentiunea ca, chiar de-as sti ca vom putrezi in pamant si o sa ne manance viermii, tot sunt de parere ca trebuie sa ne gasim un scop in viata. Fiecare om ar trebui sa dea un sens existentei sale. Din text nu se subintelege (am scris mai mult pentru mine), dar prin cunoastere de sine m-am referit inclusiv la lucrul asta.

  7. Posted March 30, 2009 at 2:10 pm | Permalink

    Cool. Oricum, ma bucur oridecateori mai intalnesc in lumea asta nebuna si oameni care se opresc sa gandeasca.. Personal, urasc tot ce inseamna religie cu toate regulile ei iritante, vreau sa am de-a face DOAR cu Dumnezeu, fara “sfintii care te mananca” pana ajungi la El. Mi-am propus ca, daca e adevarat ca m-a creat intentionat pentru o viata frumoasa, vreau sa Il cunosc. Si inteleg ca viata mea va prinde o noima nu atunci cand o studiez pe ea in sine, ci cand voi intelege ce a vrut El cu mine de m-a adus in existenta.

    Nu pot pretinde ca am ajuns la o cunoastere deplina (nici pe departe, ar fi o prostie sa pretind asta) a lui Dumnezeu, dar sincer sa fiu, pe masura ce inteleg ce a vrut El de la mine, in aceeasi masura incep sa urasc tot mai mult, cu o ura desavarsita, cu o ura de moarte – sa urasc tot ce inseamna religie si spoiala asta de reguli. Vreau sa am de-a face DOAR cu Dumnezeu..

    In ce te priveste, succes, Cataline ;)

  8. Catalin
    Posted March 30, 2009 at 2:11 pm | Permalink

    Multumesc, la fel. :)

  9. Posted March 30, 2009 at 7:46 pm | Permalink

    azi treceam pe la metrou P. Victoriei si vad un afis cu un film: Babylon 5.
    Si incercam sa-mi dau seama de unde am mai auzit de el…si o frantura din minte imi zice: ma, oare asta era ala de care scrisese Catalin pe blog? apoi cealalta frantura: neah, nu se poate sa fie asa mare coincidenta…

  10. Posted March 30, 2009 at 8:34 pm | Permalink

    hehehe…eu am ramas cu 17 ani in cap :D …desi sunt aproape de o noua schimbare de prefix…(which sucks :D )…dar ma simt bine in pielea mea…si pentru asta mi-a trebuit timp …destul de mult…;) but as long as now im happy with me…eu cred ca a meritat …:)

  11. Catalin
    Posted March 30, 2009 at 8:35 pm | Permalink

    Good. :)
    Acum cat ai?

  12. Posted March 30, 2009 at 8:37 pm | Permalink

    of, Cata, in public…pui asemenea intrebari? :) ) …(am almost 29 :D )

  13. Catalin
    Posted March 30, 2009 at 8:38 pm | Permalink

    Deci esti un pic mai mare ca mine, dar te simti mai tanara decat mine. Interesant. :)

  14. Posted March 31, 2009 at 11:31 am | Permalink

    Gata, revenisi si eu din calatorie :) .
    Multumit Catalin de cum ai tratat subiectul, l-ai tratat ca tipul acela de 27 de ani care te intriga cu optimismul lui .
    Chiar daca poate mai erau multe de spus pe acest subiect m-ai luminat putin cu partea in care alergam dupa himere si chiar ai dreptate din acest punct de vedere :D .

    P.S vezi ca dupa cum ai incheiat articolul ar cam trebui sa urmeze si unul despre “cunoasterea de sine” …

  15. Catalin
    Posted March 31, 2009 at 12:14 pm | Permalink

    Merci. Legat de PS.. nu cred ca-s pregatit sa scriu despre subiectul respectiv. Mai am de invatat, dar poate il voi trata intr-o buna zi. :)

  16. Posted April 2, 2009 at 7:33 am | Permalink

    Problema cu timpul este faptul că el e singurul care nu poate fi învins. Întotdeauna va trece exact în ordinea în care trebuie să treacă. Singurul lucru pe care poţi să îl faci este să te bucuri de fiecare moment al său, aşa cum spui şi tu. Ţi-am mai zis de un text de-al meu. Dau aici un fragment din el pentru că exprimă foarte bine părerea mea, sper că e OK:
    “- Refuz să mai fac asta, în plus…
    - … să nu-mi spui că te bazezi pe timp. Tocmai tu… să mai ai încredere în trecerea timpului? Doar spuneai că este singurul duşman al omului, duşman ce nu va fi niciodată învins.
    - Da… aşa spuneam. Dar dacă m-am înşelat? Dacă de fapt este de partea noastră?
    - Cum poţi crede aşa ceva? Oh, nu! Asta e o prostie. Spune-mi, te rog, când te-a ajutat timpul?
    - Păi… când a trebuit să-mi vindec rănile. Timpul mi le-a vindecat.
    - Greşeşti! Timpul a trecut, iar faptul că ai decis să îţi accepţi trecutul ai putut trăi în prezent. Timpul doar desparte momentele în trecut, prezent şi viitor. Ce faci cu ele este decizia ta, nu a timpului.”

  17. Catalin
    Posted April 2, 2009 at 8:24 am | Permalink

    Te bucuri de fiecare moment => ai invins timpul, asta am vrut sa zic. :D
    Relevante fragmentele respective. :)

  18. Posted April 2, 2009 at 9:04 am | Permalink

    Am înţeles acum.
    Mersi! :d

  19. Posted October 13, 2009 at 9:07 pm | Permalink

    imi place deviza lui Adrian :D adevarul e ca atunci cand alergi dupa diverse lucruri, de multe ori risti sa le fortezi, pentru ca unele tin exclusiv de noi si le obtinem, altele insa nu tin exclusiv de noi si nu vor nici in ruptul capului sa iasa, ba mai mult, alergand prea mult dupa ele riscam sa le alungam definitiv sau sa le amanam foarte mult, desi am fi putut sa ne relaxam si le le obtinem la momentul potrivit.

  20. Catalin
    Posted October 13, 2009 at 9:16 pm | Permalink

    Tangential on-topic: ca sa vezi coincidenta, in articol aduc in discutie varsta de 55 de ani. In 2 luni o sa interpretez un personaj de 55 de ani care a avut o viata frumoasa si se bucura de ea, in continuare. :)

  21. Posted October 13, 2009 at 9:19 pm | Permalink

    eu stiu de ce, dar nu-ti spun :P

  22. Catalin
    Posted October 13, 2009 at 9:23 pm | Permalink

    Are legatura cu religia ciudata la care te-ai convertit? :) )

  23. Posted October 13, 2009 at 9:24 pm | Permalink

    Nu :) ) oricum, stai calm ca nu-s religioasa, ba chiar sunt total anti-dogma, budismul e o filosofie mai mult. Pur si simplu imi place gandirea.

  24. Catalin
    Posted October 13, 2009 at 9:26 pm | Permalink

    Chiar ma gandeam daca sa zic “filosofie” sau “religie”. Dar am ales sa fiu mai ironic. :P
    No, pai atunci zi-mi despre ce era vorba..

  25. Posted October 13, 2009 at 9:29 pm | Permalink

    E vorba de ceva psihologic :) Eram mai demult pasionata de creierul uman si citeam despre cum functioneaza. Nu ma refer doar la ceva strict medical ce poti citi in carti de anatomie, ci ma interesa de ce utilizam atat de putin din capacitatea creierului nostru. E dubios si chiar eram foarte curioasa. Evident, nu detin raspunsul, insa am o banuiala si intuitia imi zice ca raspunsul e undeva pe acolo :) Cu asta are legatura.
    P.S. Esti ardelean cumva la origine? :P

  26. Catalin
    Posted October 13, 2009 at 9:33 pm | Permalink

    Nu, sunt tulcean. :P

  27. Posted October 13, 2009 at 9:35 pm | Permalink

    :( te invidiez, esti langa delta

  28. Catalin
    Posted October 13, 2009 at 9:36 pm | Permalink

    Delta Dambovitei? Sunt tulcean la origine.. ajung de 2-3 ori pe an acasa. In delta n-am mai fost de cand eram mic. :)

  29. Posted October 13, 2009 at 9:38 pm | Permalink

    :) ) Sunt pescari si pe Dambovita, or fi si ceva pesti intoxicati

  30. Posted October 13, 2009 at 9:43 pm | Permalink

    Bine, hai ca nu te mai tin in suspans. Atunci cand te gandesti la ceva si in timp ce te gandesti vizualizezi acel ceva, cum ai facut tu cu acel cineva de 55 de ani, il atragi sub o forma sau alta in viata ta. Practic, asa se intampla cu tot ce gandim si vizualizam. Doar ca uneori nu-l atragem asa cum am vrea, uneori se intampla in mod pozitiv, alteori negativ, fiindca nu suntem constienti de proces. Nu prea exista coincidente.

  31. Catalin
    Posted October 13, 2009 at 9:59 pm | Permalink

    De-aia cu 3 ochi, ca-n Simpsons. :)

  32. Catalin
    Posted October 13, 2009 at 10:12 pm | Permalink

    Deci pana la urma e legat de budism. Nu cred ca tine de psihologie (mai degraba de paranormal). :P

  33. Posted October 13, 2009 at 10:23 pm | Permalink

    @Cami, “nu prea exista coincidente”? atunci de ce nu vrea Catalin sa iasa cu mine la suc? :) )

  34. Posted October 13, 2009 at 10:24 pm | Permalink

    Nu e budism, au si ei ceva oarecum similar, dar e altceva aia.
    Eu am testat cu un anume tip de ciocolata :D

  35. Catalin
    Posted October 13, 2009 at 10:27 pm | Permalink

    Nu inteleg cum se aplica asta la ciocolata. :) )

  36. Posted October 13, 2009 at 11:18 pm | Permalink

    Simplu. Inchizi ochii si iti imaginezi ca o mananci, ce gust are, tot… ca si cum ar fi real. Si exista sanse foarte mari sa primesti ciocolata aia in destul de putin timp. works for me :) )

  37. Posted October 13, 2009 at 11:21 pm | Permalink

    @Stefania: asta numai Catalin stie :)

  38. Catalin
    Posted October 13, 2009 at 11:22 pm | Permalink

    Daca-ti imaginezi ca nu ingrasa, oare tine? :) )

  39. Posted October 13, 2009 at 11:28 pm | Permalink

    Cui ii pasa? Eu nu ma ingras niciodata, orice as face :) ) Dar daca iti imaginezi ca slabeste sigur nu ingrasa (ca tot veni vorba, ciocolata nu ingrasa)

  40. Posted January 21, 2011 at 12:13 am | Permalink

    sunt vesnica si eu … sa treaca timpul .. eu nu il opresc

  41. Catalin
    Posted January 21, 2011 at 12:14 am | Permalink

    Aici cum ai ajuns? :)

  42. Posted January 21, 2011 at 12:18 am | Permalink

    prin categorii

  43. Posted March 1, 2011 at 10:59 pm | Permalink

    unde e i-ul din final? :D

One Trackback

  1. By polimedia.us/fain/ on March 1, 2011 at 11:46 pm

    Care-i graba- – A blog on evolution…

    « Daca merita investit timp in ceva, acel lucru e cunoasterea de sine. Ideea e.. ce naiba-ti doresti? Daca nu stii ce vrei cu adevarat de la viata, o sa alergi dupa lucruri irelevante (sau mai rau, dupa himere), eventual o sa te lasi influentat de idea…

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *

*
*

Subscribe without commenting