Am promis intr-un post mai vechi ca o sa scriu pe marginea acestui subiect. Prin ce definesc eu capriciile? Niste activitati pe care ma concentrez pentru o perioada scurta/medie, uneori chiar lunga, dar niciodata indeajuns cat sa se concretizeze in ceva. Ca sa fiu sincer, o parte din ele au avut un efect pozitiv, dar indirect, in cel mai bun caz. Ia sa vedem:
Am incercat sa invat sa cant la chitara. Asta s-a intamplat prin liceu. Aveam background muzical, deci puteam sa citesc o partitura fara mari probleme. Am folosit o carte de partituri pentru incepatori, dar curba de invatare mi s-a parut prea brusca, m-am impotmolit pe la 25%. In plus, am facut bataturi, iar unele acorduri erau un chin pentru degetele mele. Deci am renuntat; pacat ca am pierdut 1-2 ore pe seara timp de cateva luni.
Self improve stuff – e discutabil cat m-a ajutat.
C++: nu stiu de ce am avut ambitia sa mai invat un limbaj, cand stiam deja destule limbaje la nivel mediu (C, Java, PHP, Python) si as fi putut aprofunda unul din ele.
Similar, am vrut sa citesc un curs despre AI de la MIT. M-am oprit pe la jumate, dupa ce am mai realizat inca doua programe cu valoare didactica
de adaugat la colectia de programe codate in facultate.
Am vrut sa invat ebraica. Ma pot lauda cu aproximativ 50 de cuvinte invatate, cand scopul meu era sa ajung la un nivel vorbit mediu. Nu stiu de ce m-am oprit. I got sidetracked by another capriciu. :p
Am petrecut luni intregi pe bitme.org, adunand carti digitale. Eram obsedat de asta. Mi-a luat cateva saptamani sa le sortez, sa elimin duplicatele si sa le organizez pe categorii. Ma gandeam “sa fie acolo”, pentru cand o sa am nevoie. Totul s-a concretizat in 4 DVD-uri cu documentatie (cateva mii de carti). Acuma, ca sa fiu sincer, am citit vreo 4-5 carti din colectia respectiva. Cred ca am si printat una (de C++, daca nu ma insel
). Ah, am mentionat ca am o duzina de DVD-uri cu tutoriale video? Multe tutoriale video. Intr-o zi le voi fi privit pe toate.
Chestii de care ma las si ma apuc cand am chef: cantat, alergat, repetat ptr actorie. E de ajuns sa intervina ceva nou, care mi se pare mai interesant, ca lucrurile astea sa pice in dizgratie. Cum ar fi blogul. Da’ chiar? De blog cand o sa ma plictisesc?
Si sexul. Sexul e un capriciu. E mult mai interesant cand nu ai parte de el.
Tu ce capricii ai sau ai avut? Chiar sunt curios.











2 Comments
I never thought of sex as a whim. Thanks for putting things in perspective for me
hmm… toata viata mea e un capriciu =))
(
- sunt foarte incapatanata, perseverenta in atitudine, chiar daca e gresita, pana ma dau cu capul de pereti de vreo 3 ori sa observ ca ma doare,
- sunt lenesa si imi place sa ma complac in situatii, ma vait ca de vreo 7 luni nu mai lucrez, pentru ca de 2 nu ma baga nimeni in seama,
- sunt foarte emotiva si suport destul de greu critica negativa
- sunt foarte senzitiva, deci sensibila la … energii paranormale
- am probleme a-mi intelege propriile emotii si a le coordona cu activitatea
… insist sa ma vait si pe blogul tau…
- constientizez toate defectele astea, dar simt ca parca n-am pt cine sa ma schimb…
2 Trackbacks
[...] a tine un jurnal e parte din evolutia mea. Ar trebui sa fie, in orice caz. Sper sa nu fie doar un capriciu de moment (o sa dezvolt pe tema asta in alt [...]
[...] a tine un jurnal e parte din evolutia mea. Ar trebui sa fie, in orice caz. Sper sa nu fie doar un capriciu de moment (o sa dezvolt pe tema asta in alt [...]