Mi-a placut mult articolul acesta, al lui Cati. Pur si simplu rezonez cu ce-a scris. Cu exceptia ultimei propozitii. Nu e “with all my heart”, e “with all my brain”. 
)
Cu acceptul ei, l-am tradus si l-am publicat aici, in romana. Intrati la ea pentru varianta in engleza, mai ales ca nuantele difera cand compari cele doua forme ale scrierii.
Suntem aruncati, fara drept de apel, in volbura vietii.
In iuresul lumii care ne inconjoara, asa cum o percepem, pe masura ce crestem.
Caram dupa noi o incarcatura grea care, de multe ori, nu ne va parasi si va fi ingropata odata cu noi. O parte din noi aleg sa se elibereze de balast si, asadar, simtindu-se mai usori, se indreapta cat mai sus, spre inaltimi. Ceilalti aleg sa ramana cu povara si se târăsc pana cand, in timp, ii va scufunda.
E adevarat, marea parte a oamenilor nu se pot schimba. Ceea ce-i impovareaza ii insoteste in permanenta. Totusi, exista cativa care reusesc sa se schimbe. Si cred asta din toata inima.
Loading ...
10 Comments
Hmmm, si mie imi place… Suna bine si in romania si in engleza.
Sunt foarte bine alese metaforele, I find.
Multumesc (si in numele lui Cati).
tu ce naiba vrei sa spui acolo, de fapt? da, bine, folosesti cuvinte mari, volbura vietii si iuresul lumii – prima mea reactie a fost “mama, ce destept e popica!!! nu degeaba are capu’ mare!!’. da’ dupa aia am mai citit o data si a doua chestie la care m-am gandit a fost “what the fuck is he smoking these days?”. intr-o vreme oarecare avea si logica, nu publica numai insiruiri de cuvinte mari sa dea blondele pe spate…
nu stiu cu ce bagaje oi fi fost tu aruncat in lume, da’ eu m-am nascut in curu’ gol. noroc cu ai mei, mi-au dat ceva de imbracat, ca altfel mi-era al dracu de frig acum.
o sa zici ca incercai sa faci o metafora – bun, dar trebuie sa aiba si o corespondenta. nu stiu ce incerci tu sa demonstrezi, dar bagajul este ceva BUN. da, te impovareaza, mi s-a intamplat si mie sa plec la munte cu un rucsac de 17 kile, da’ asta nu-l face ceva rau. da, mi-a venit si mie sa-l arunc de cateva ori, cum spui tu, da’ m-am gandit ca mai bine ma tarasc cu el mai departe, ca o sa mai am nevoie de el. si sa stii ca MEREU am avut nevoie de el.
si mai sunt si convins ca pot sa ma schimb, sau as putea – daca n-as fi asa perfect. deci, mai lasa cuvintele mari si scrie ceva cu sens. sfatul meu.
Sa inteleg ca nu ti-a placut traducerea mea?
Pentru ca am pus link spre textul original.
Eu cred ca vorbesti de bagaje pozitive, cum ar fi “bagajul de cunostinte”, experienta de viata, cei 7 ani de acasa, educatia, etc.
In articol se vorbeste de lucrurile care te limiteaza si in care te cramponezi toata viata daca nu renunti la ele. Cum ar fi – sa nu faci chestii care implica creativitate pentru ca pur si simplu nu ti se potrivesc si esti facut pentru calcule si alte chestii care solicita partea stanga a creierului.
da, nu mi-a placut traducerea ta. ai impotonat-o al dracu de grav, cati a scris macar lucrurile la modul simplu si la obiect. arata-mi de unde din articolul ei ai tradus tu volbura, iures, balast si impovareaza.
si ce dracu te limiteaza pe tine? am mai scris si in alt comentariu, cand beneficiezi de creativitatea unei muraturi, degeaba te cramponezi SA FACI lucruri care implica creativitate. nu este deloc o limitare, este auto-cunoastere. eu n-o sa fiu niciodata in stare sa joc fotbal bine, pt ca n-am reflexe, n-am rezistenta, n-am coordonare. da, pot sa joc, numai ca n-o sa joc niciodata BINE. si nu cred ca asta ma face limitat in vreun fel de ceva anume….
Am exagerat la iures, recunosc. La volbura, nu. E un cuvant la fel de mare precum “midst”, chiar daca in dictionar au sensuri diferite. Insa in contextul acestui text, subliniaza aceeasi idee.
Nici cu balast nu cred ca am gresit, pentru ca nu puteam sa traduc peste tot “hard stuff” cu “chestii grele”. Nu am vrut sa fac o traducere de inginer. De-asta ii zice traducere si adaptare. Incearca sa citesti Shakespeare tradus cuvant cu cuvant.
Da, dar ziceai ca ai mers la baschet la un moment dat. De ce te duceai? Chiar tu ai zis ca mai mult ii incurci pe aia, dar e distractiv si, atata timp cat te invita, mergi.
merg ca ma distrez. eu nu inteleg unde-i bagajul… bagajul, popica, unde-i bagajul??!!!
Si eu joc ca sa ma distrez.
Bagajul? Tu nu ai bagaj de-ala negativ pentru ca te cunosti bine si stii de ce esti capabil.
Eu am tot felul de pitici, dar nu am chef sa scriu despre ei in public.
Hmm… fie-ne balastul cat mai usor sau asteptarea cat mai dulce… in vederea eliberarii, of course
Asa sa ne fie.
One Trackback
Despre schimbare – A blog on evolution…
Suntem aruncati, fara drept de apel, in volbura vietii.
Emerging butterflyIn iuresul lumii care ne inconjoara, asa cum o percepem, pe masura ce crestem….