Am scris acest articol in special pentru sondajul de la sfarsit, deci v-as ruga sa dati cu votul, chiar daca nu aveti de gand sa-l cititi in intregime.

Diagnostic?

Din punctul meu de vedere sunt prea multe lucruri in neregula cu site-ul. M-as mira sa nu fiti de acord cu majoritatea. Toate au un numitor comun, si anume:

Cand FTW va fi doar o amintire, Blogoree va fi o amintire placuta
Blogoree era un loc atat de fain, incat, la un moment dat, scriam special pentru voturile de acolo. Evident, asta a insemnat sa fac niste compromisuri, stilul meu a pierdut din naivitatea initiala, care m-a facut sa castig majoritatea prietenilor virtuali in primele luni de blogging. De ce faceam asta, totusi?

Pe vremea aia exista o mana de oameni care dadea tonul voturilor. Nu in sensul rau. Erau niste oameni care aruncau o privire pe mai toate articolele din upcoming si separau articolele valoroase de pleava. Asta necesita un efort considerabil: cateva zeci de minute alocate citirii articolelor zilnic. Utilizatorii care aveau mai putin timp la dispozitie aveau, macar, placerea sa gaseasca articole bune pe prima pagina, ca un fel de recomandari. In mare masura, voturile erau de calitate si se dadeau cu responsabilitate. Iata de ce erau atat de ravnite pentru mine -  de fiecare data cand obtineam un scor decent pentru un articol, aveam un indiciu ca-s pe drumul cel bun.

Unde sunt acei utilizatori?
Au parasit, unul cate unul, comunitatea sau au lasat conturile in paragina, votand din ce in ce mai rar. O parte din ei au fost “redusi la tacere” stergandu-li-se conturile, pentru critica adusa agregatorului reinventat. Procentul de votanti semi-agramati, superficiali si supusi (sau nepasatori) a crescut. And the rest is history. Inclusiv blogoree. Si am ramas cu un site cu design si functionalitati nesuferite si cu o ceata de admini care negau in permanenta lucrul asta, incercand sa ne impuna viziunea lor.

Sa facem o recapitulare?

More is less
Eugen, aka unmicdrac, adminul urât de toata lumea, care, insa, tinea in picioare un site intreg, a fost inlocuit de o jumatate de duzina de administratori care nu aveau de gand sa munceasca benevol. Nu-i condamn pentru asta, nici eu n-as fi facut-o pe gratis. De unde a venit inversunarea cu care ii puneau la punct pe utilizatorii dezamagiti nu stiu, insa.
Pentru un grup atat de eterogen (vreo 2 care scriu bine, restul mediocri si submediocri [imho]) mi se pare ciudat ca ceva i-a motivat sa ia pozitie comuna chiar si impotriva unor critici si argumente de bun simt. Si pierdeau ore in sir batandu-se in comentarii pe diferite bloguri. A, initial, “bataliile” se dadeau chiar pe firele de discutie de pe ftw.ro, pana au reusit sa instaureze dictatura linistea. Intr-un final, s-a facut liniste si pe bloguri. FTW.ro nu mai e nici macar material de controversa. Pentru ca indignarea lumii bune s-a transformat in plictiseala, indraznesc sa spun.

In fond, pentru ce era criticat FTW.ro?

Design si idee
Asa cum pentru multi conteaza coperta si calitatea hartiei cartilor pe care le citesc, la fel si cu designul FTW. De la o schema de culori calda, care iti inspira ideea de creativitate si placere de a scrie, respectiv de la un design elegant, s-a trecut la un design rece care parca iti impune ideea ca informatia e rege si “vorbaria”, imaginatia, etc. sunt mai putin importante. Dealtfel, FTW.ro se dorea un fel de DIGG romanesc, de aceea s-a trecut la varianta cu doua coloane (stiri + bloguri). Cui i-a pasat ca utilizatorii mosteniti din comunitatea blogoree erau cititori de bloguri, nu de stiri? Trebuie sa recunoastem, totusi: daca butonul FTW.ro ar fi fost adoptat de catre site-urile de stiri, numarul de vizite ar fi crescut considerabil, iar  de lucrul asta ar fi beneficiat si bloggerii. Asta nu s-a intamplat. Sa fie oare pentru ca:

• FTW e in BETA de cand s-a lansat?
• butonul de votare e hidos?
• numele “FTW”  nu inspira nimic, in comparatie cu “digg”, de exemplu?
• exista optiunea de vot negativ? (in conditiile in care multe voturi se dau dupa doctrine, ca in politica, iar multe articole romanesti sunt sub orice critica, ce ziar online si-ar fi riscat reputatia cu scoruri negative?)
• FTW are maxim 100 de utilizatori activi in fiecare saptamana?

Dealtfel, nici macar platforme de blogging, precum voxpublica sau pandora’s, nu au adoptat butonul FTW, gasind butonul pentru Twitter mult mai util – acolo oricum scorul minim este 1 (de cele mai multe ori, 2, autorii dand, si ei, retweet de pe conturile personale).

Scandalurile legate de colaborarile cu Microsoft si cu cativa bloggeri “importanti”
Da, ar mai fi si chestia asta. Deja s-a discutat despre o sincronizare dubioasa, aceea a directionarii traficului de pe zoso.ro si piticu.ro spre ftw, odata cu inceperea parteneriatului cu Microsoft.

Ce nu s-a discutat e felul in care inteligenta comunitatii a fost jignita, mimandu-se entuziasmul voturilor pro-Microsoft. Daca aveti rabdare sa aruncati un ochi aici, veti gasi peste 15 conturi dezactivate (daca dai click pe utilizator, primesti “Nu ai autorizarea necesară pentru a accesa această pagină.”). La un moment dat, din plictiseala, am observat un tipar al unor votanti la articolul respectiv, precum si cel anterior: conturile erau proaspat create, si mai existau intre 0 si 4 voturi care erau date unor articole aleatoare. Decideti voi daca era un efort de a spala rusinea adusa de un scor negativ la articolele-reclama (in special primul: are scor 14 si 150 de voturi – asta insemnand ca 136 de voturi s-au anulat reciproc). E posibil sa ma insel, nu am facut declaratiile astea cu titlu de verdict.

A, trebuie sa mentionez asta: nu am nimic impotriva Windows 7, dimpotriva: desi nu l-am incercat, am inteles ca e mult mai rapid decat Vista si cam la fel de stabil ca XP-ul cu ultimele service pack-uri instalate.

Calitatea nu e intotdeauna premiata pe FTW
Articolele exceptionale ies la iveala, de obicei, dar se intampla ca unele articole bune sa nu fie promovate, in detrimentul unor articole de duzina, in care abunda ideile plate si greselile gramaticale.  Este nevoie de un singur vot, in afara de cel implicit, pentru a ajunge pe prima pagina. De ce nu 5? Pentru ca a scazut traficul? Poate ca traficul a scazut tocmai din cauza articolelor proaste care ajungeau pe ultima pagina. Trecand peste asta: de ce avem un top al articolelor in pregatire (toate cu scor 1), si nu avem un top al articolelor promovate din ziua si saptamana respectiva in sidebar? Articolele de exceptie merita mai multe clickuri, nu doar cele primite inainte sa fie ingropate pe pagina 2 de articolele proaspat promovate. Apropo, stiati ca pe blogoree primeai banner pentru 7 zile, daca erai in top 3 saptamanal?

In fine, daca toate astea nu v-au convins, ramane intrebarea: daca nu e mai nimic in neregula cu FTW, de ce exista atatea persoane care viziteaza site-ul o data si nu mai revin? De exemplu, pentru articolul aista, am convins cateva zeci persoane sa-si creeze cont pe FTW, dar putine au revenit. OK, sa zicem ca nu sunt cititori tipici de bloguri. Dar nici bloggerii noi nu par motivati sa se promoveze folosind FTW.

Ca o mica ironie, va rog sa votati acest articol pe FTW.
Un vot pozitiv inseamna ca sunteti de acord, un vot negativ (fara nicio suparare din partea mea) inseamna ca inca credeti in FTW: Voteaza pe FTW

Heh, iaca si sondajul adevarat:

Exista momente cheie in care atitudinea unui om relativ la activitatile sale obisnuite se schimba, de multe ori in detrimentul lor, ele fiind pur si simplu lasate in urma. Mi-am reincarcat bateriile in vacanta asta, insa, spre deosebire de astă vară, nu prea-mi mai vine sa-mi canalizez energia spre blog sau actorie.

Totusi, cateva lucruri imi invie pofta de a scrie:

• faptul ca exista persoane care au chef de blogul meu cand eu nu am si il parasesc pentru cateva zile, cand vine vorba publicat articole sau cateva ore bune, cand vorbim de aprobat sau raspuns la comentarii.
• asta ma surprinde si mai tare: aproape in fiecare saptamana cineva ma apreciaza cu un loc in blogroll. Dezinteresat(!!) E vorba de persoane care nu mi-au comentat niciodata pe blog si nu mi-au propus schimb de link. Asta in conditiile in care, aruncand o privire pe ultimele articole, le gasesc destul de slabe.
• cand unii vizitatori revin pentru a reciti articole mai vechi
  [mai exact, azi au existat cautari dupa "reinvent yourself or die trying", "barcelona in 6 zile. ziua 1" sau "barcelona in 6 zile. ziua 2", adica titluri de articole reproduse cu exactitate. E posibil ca in urmatoarea saptamana sa lucrez la ziua 5, daca tot exista interes pentru aceasta serie]
• cand un articol publicat pe blog sparge bariera mediilor pe care le frecventez. De exemplu, am avut 3 articole care au avut minim 3 referinte de pe twitter, inainte sa-l folosesc (la momentul acela imi rezervasem doar username-ul).
• nu in ultimul rand, sunt incurajat in mod constant de persoane care nu au treaba cu bloggingul sau cu online-ul romanesc, in general. Mai sunt si cei care nu ma inteleg si considera ca ce fac e pierdere de timp, dar exista destui oameni care inteleg motivele pentru care a tine un blog e o experienta constructiva.

Keep walking! I know I will.

Voteaza articolul pe FTW

Va mai zic o data: NU mai faceti asta!

Exista un gen de subiecte care sunt abordate periodic in blogosfera. Orice ai face, nu te poti feri de ele, sunt pe toate routele (bad IT-related joke here). Pentru o vreme m-a secat mult lucrul asta, insa incercam sa fiu cumpatat si sa nu dau frau liber primului impuls: “despre ce naiba scrii, nu puteai sa abordezi un subiect mai putin trivial?”.

Asemenea subiecte, precum motivele din operele literare, se perpetueaza de la autor la autor. Pe masura ce unii scriitori din blogosfera capata mai multa experienta, abordeaza alte subiecte, isi rafineaza stilul pana cand ajung sa li se para rasuflate cele dintai. Iar apoi, aproape fara exceptie, vor trece la pasul urmator: vor scrie un articol in care-si vor arata indignarea fata de abordarea “acelorasi idei insipide” pe bloguri. Sau fata de cei care abordeaza intr-un mod plicticos/superficial o tema.

Fara sa-si dea seama ca, la randul lor, au reinviat motivul motivelor blogosferice. Probabil unul dintre cele mai abordate subiecte in blogosfera romaneasca. Si unii chiar zic bine. Articolele scrise cu naduf sunt printre cele mai reusite.

In timp, insa, mi-am dat seama ca aceste idei pot servi unora. Iata cateva puncte ce sustin afirmatia:

Blogul si ideile unui autor sunt ca un copil in plin proces de invatare. La inceput e curios in legatura cu tot ce se petrece in jurul lui, dar, pe masura ce creste, capata din ce in ce mai multa experienta, iar gandurile sale devin din ce in ce mai coerente.

Putina empatie? Orice idee fumata a fost proaspata la un moment dat, poate chiar ai perceput-o ca pe o revelatie. Daca nu o mai vezi ca pe o noutate, inseamna ca ai trecut la nivelul urmator, insa altii nu au ajuns inca acolo, nu sunt pregatiti pentru interpretari mai complexe ale unei teme. Cu toate astea, daca articolul a fost scris cu sinceritate si nu pentru trafic, vor primi feedback valoros de la comentatori si il vor asimila.

Comunitatea din jurul unui blog va evolua si ea, odata cu autorul. Ca sa nu mai zic ca, in momentul in care va incepe sa piarda din cititori, isi va pune semne de intrebare fata de calitatea continutului blogului sau a formei in care il prezinta si va incerca sa scrie mai bine, pentru a-i recastiga.

As mai adauga ca ideile din blogosfera sunt un pic mai valoroase decat media. Depasesc lejer subiectele abordate la colt de strada sau in tabloide, iar uneori concureaza cu jurnalismul de calitate. Asta ajuta cititorul generic, indiferent ca e blogger sau nu, indiferent ca are succes sau nu.

Iar notiunile evolueaza, prin maturizarea autorilor si a blogosferei, in general. Prin discutii. Nu de putine ori mi-am rafinat felul in care vad o problema in urma unui schimb de comentarii, pentru ca, peste putin timp, sa folosesc acelasi argument intr-un schimb de comentarii de pe blogul altcuiva. Da, cred ca blogosfera evolueaza, iar incepatorii realizeaza repede ca au intrat pe o “piata” semi-saturata si trebuie sa se autodepaseasca, sa fie creativi, pentru a fi bagati in seama de cineva.

In concluzie, exista multe cazuri fericite in care tratarea intr-o anumita maniera a unui motiv blogosferic e doar o etapa dintr-un proces de maturizare. In mod similar, poti observa cum se transforma o persoana analizand felul in care au evaluat laitmotivele blogului sau.

Voteaza articolul pe FTW

Disclaimer: nu, nu ma refer chiar la ORICE subiecte. “Unde-mi sunt comentatorii” nu e un subiect constructiv, nu intereseaza pe nimeni. Si ar mai fi exemple..

Update: Acest subiect a fost cel mai votat in cadrul pollului de aici, cu 13 voturi din 28 (46%).
Musashi, am retinut cererea ta – sa scriu despre revelionul bloggerilor.
Cineva a mai votat pentru: “Scrie ba si tu de gagica aia de 30 de prin regie”. Care, ba?? )

Pentru oamenii cu blog care au sacrificat sute de ore de somn pentru a scrie un articol cu 5% mai bun.
Pentru oamenii cu blog care au refuzat iesiri in oras pentru a termina un articol sau pentru a raspunde la comentarii.
Pentru oamenii cu blog o pasiune care au refuzat sa-si coboare standardele.
Pentru oamenii care au devenit mai intelepti prin intermediul hobby-ului lor.
Pentru oamenii cu o pasiune care s-au incapatanat sa munceasca, in loc sa linguseasca.
Pentru oamenii care s-au straduit sa fie originali si creativi in ceea ce fac, fara sa se transforme in niste copii ieftine ale celor care au reusit deja.

Pentru toti acesti oameni, dar in special pentru cei care simt ca nu le-a fost rasplatita munca, pentru ei am scris acest articol. Voturile, insa, sunt pentru mine. Voteaza acest articol sau..

Despre ce e vorba, exact?
Fiecare blogger se ghideaza dupa anumite metrici, mai mult sau mai putin frivole. Iata care sunt cele pe care pun eu pret, acestea reprezentand un feedback al evolutiei mele:

• mi-am dorit 100 de abonati dupa 12 luni. Acest lucru nu s-a intamplat, dar, conform Google Analytics, am aproape 450 de cititori care mi-au accesat blogul intre 51 si 200 de ori si 37 de cititori care au revenit de 200+ ori.
• as vrea sa starnesc mai multe reactii sub forma de comentarii. Totusi, judecand dupa numarul de abonati, media per articol e mult mai buna decat pe alte bloguri: 18 comentarii / articol.
• voturile la articolele inscrise pe ftw.ro: pe scurt, ftw.ro este un agregator de stiri si articole, adica un site pe care se inscriu si se voteaza articole de pe bloguri sau de pe alte site-uri. Este, de fapt, vechiul blogoree.ro relansat. Sunt perfectionist, iar acest site a fost ca o mana cereasca pentru mine, pentru ca feedbackul dat de voturi m-a ajutat sa-mi rafinez stilul si sa scriu din ce in ce mai bine. A fost o perioada in care primeai banner daca articolul tau se afla in primele 3 pe saptamana respectiva. Ei bine, la un moment dat m-am ambitionat si mi-am propus sa obtin in fiecare saptamana acel banner. Nu e usor sa convingi lumea sa te voteze in fiecare saptamana. A trebuit sa vin de fiecare data cu o idee noua si o abordare diferita. Dar mi-a iesit pentru aproximativ 7-8 saptamani consecutive, lucru de care sunt mandru.

Nu iti pot cere sa te abonezi la reinvented.ro. Poate nu iti place blogul meu ca intreg sau nici nu stii ce-i ala un feed reader. Nu iti pot cere nici sa devii comentator, daca iti place sa ma citesti din umbra sau nu ai nimic de adaugat.

Dar POT si am dreptul sa cer cate un vot pentru articolele care iti plac. A mentine un blog (macar pe linia de plutire) presupune un efort considerabil, presupune sa renunti la activitati relaxante si sa-ti storci creierii ca sa faci o fraza sa sune ca lumea. De asta cred ca a-ti face un cont pe ftw.ro (vezi mai jos instructiunile, pe fond verde) si a ma rasplati cu un vot pentru articolele reusite e un gest rezonabil, avand in vedere efortul pe care-l depun pentru a-ti face pe plac. Ia aminte: cu acest articol vreau doar sa bat un record, dar imi doresc votul tau ori de cate ori citesti un articol pe care-l consideri reusit, chiar daca articolul e mai vechi de cateva zile. Altfel, impusc cainele.

De ce nu am facut asta mai devreme?
Desi nu era impotriva regulilor, n-ar fi fost etic acum cateva luni, cand comunitatea Blogoree era destul de restransa si se vota intr-un cadru mai.. intim. Atunci nu era corect fata de ceilalti utilizatori sa-ti pui toti prietenii si toate rudele care nu au treaba cu bloggingul sa te voteze. Insa in cazul FTW.ro, chiar de la lansare, Bobby Voicu a afirmat ca isi doreste ca FTW sa devina un soi de digg romanesc. Ei bine, pe digg.com se voteaza in prostie. Exista articole cu zeci de mii de voturi.

Acest lucru este posibil doar daca se pune accentul pe voturi de-localizate, prin instalarea plugin-ului de vot pe site-urile care vor sa se promoveze. Se face un compromis intre calitate si cantitate. Asadar, acum vom avea parte de mai mult balast (articole mai putin valoroase), insa vor exista articole de calitate si/sau bine promovate care vor fi votate masiv (chiar daca unele voturi vin din partea unor persoane neavizate).

Deci acum e in regula ca cititorii fideli unui blog sa voteze articolele asociate, fara sa faca parte din blogosfera. Sa facem, asadar, o demonstratie de forta.

Am implinit un an de blogging
Ce vreau pe post de cadou? Votul tau. Am invatat multe lucruri intr-un an. Am sa impartasesc doar unul: unei persoane care a atins un anumit grad de maturitate in domeniul sau hobby-ul in care activeaza (in cazul meu blogging) nu ii este rusine sa iasa in fata si sa spuna “da, munca mea trebuie rasplatita. Da, merit!”. De ce sunt foarte putine persoane care fac ce fac eu acum? De teama de a fi catalogati drept disperati. Dar adevarata problema e fie faptul ca nu au cu ce sa-si sustina afirmatiile, fie faptul ca au un complex de inferioritate nejustificat. Suntem o natie de ciubucari. Acest lucru trebuie sa se schimbe.

Voteaza acest articol sau cainelui ii va sta capul unde si-a ingropat oasele.

Consideri ca-s un “fag” arogant pentru ca am tupeul sa-ti cer votul?
Nu ma cunosti. Spune-mi ce gen de articole iti plac, ce citesti de obicei si o sa gasesc in arhiva 3 posturi pe placul tau. Garantat. Sunt adaptabil, am abordat o groaza de stiluri. Majoritatea articolelor au fost scrise pe aripile entuziasmului, originalitatii si creativitatii. In momentul in care scrii de placere, indiferent daca ai o abordare naiva sau una de expert, vei atinge niste corzi sensibile.

Pentru atehnici: ei, hai, ca nu e asa greu. In mai putin de un minut ai cont si poti vota articole pe FTW. Daca esti logat pe site, poti vota articolul chiar pe homepage la mine.

Acestea sunt instructiunile

1. Intri la aceasta adresa.
   Completezi cele trei campuri: la URL pune adresa blogului tau. Daca nu ai blog, completeaza cu  http://reinvented.ro/ sau cu adresa unui site pe care-l accesezi mai des.
2. Vei primi un e-mail de activare. Da click pe primul link din mail pentru a te loga pe site. Apoi modifica parola, pentru ca cea generata automat e greu de tinut minte.
   Nu sterge mailul.
3. Odata trecut la pasul 2, poti vota articolul, la adresa asta. Trebuie sa dai click pe sageata din cercul rosu.
4. Optional: adauga un avatar si bifeaza optiunea “remember” cand te loghezi pe site, daca vrei sa ma sustii si pe viitor.
5. Daca iti convingi cativa prieteni sa faca acelasi lucru, iti raman indatorat. Dar apeleaza la persoane in care ai incredere, pentru ca daca cineva isi face conturi duplicat, imi va face mai mult rau decat bine, iar munca depusa pentru acest articol se va duce pe apa sambetei.

Mai multe argumente, pentru sceptici
Pentru chitrosii de pe ftw.ro – “articolul asta e bunicel, dar nu merita un scor mai mare de xx, deci nu-l votez”. De fapt, e mult mai simplu de atat: daca-ti place un articol, il votezi, daca nu-ti place, il votezi negativ. Daca te lasa indiferent, nu-l votezi. Nu confunda scorul unui articol cu nota unui articol, pentru asta aveti pluginul cu stelute – “WP PostRatings”.
Pentru cei care vor sa-mi bage bete in roate cu un vot negativ. Pentru voi am pedeapsa suprema: va voi privi cu o spranceana ridicata. Si spranceana mea e destul de urata cand e ridicata.
Pentru ambele categorii: daca ai votat mai mult de 20 de articole de cand ai cont pe ftw, iti pot demonstra ca ai votat pozitiv si articole mai slabe decat asta. Garantat.

Au fost cateva cazuri in care am primit feedback de genul “ti-as vota articolul asta, dar nu vreau sa-mi fac cont” de la non-bloggeri. Vreau sa faci o exceptie de data asta. FTW nu trimite spam, iar ca sa te inregistrezi si votezi nu dureaza mai mult de doua minute. Eu am petrecut.. hmmm.. aproape 1000 de ore dintr-un an (!!) scriind pe blog.

Nu ai treaba cu lumea asta a blogurilor sau te intrebi ce ai de castigat din asta? Gandeste-te, totusi, daca nu cumva mi-ai cerut mai demult ajutorul, iar eu ti l-am oferit, fara sa am vreo pretentie. Gandeste-te de cate ori ti-am ascultat problemele.

Inca nu te-am convins? Atunci convinge-ma tu ca nu trebuie sa scrii despre Blogatu sau Windows 7 ca sa ai cel mai votat (ca scor pozitiv sau ca scor absolut) articol de pe FTW. Sa aducem bloggingul romanesc la alt nivel. Power to the bloggers!

Voteaza articolul pe FTW sau voi trimite cainele in China.

Update: sursa originala poza – National Lampoon 1973

Am participat si eu la intalnirea bloggerilor brasoveni organizata de Luana.

Blogmeet-ul a fost un bun pretext pentru o iesire din Bucuresti. S-a dovedit o decizie inspirata:

Vineri seara, impreuna cu Ruxandra, am mers la Sinaia cu masina lui Florin, un prieten de-al meu. Am fost gazduiti de prietena lui, Madalina, care a fost foarte de treaba, ne-a facut sa ne simtim ca acasa. Singurul regret e ca nu ne-am dat cu ATV-urile, desi cochetam cu ideea asta (well, mai mult eu).

Sambata, pe la pranz, am ajuns in Brasov. In cele (aproape) doua zile petrecute acolo ne-am plimbat pe sub Tampa, am vizitat Piata Sfatului si magazinele din zona, de pe Republicii, iar duminica, Luana si-a depasit atributiunile de gazda si ne-a aratat Turnul Negru si imprejurimile. Ba mai mult, ne-a recomandat un restaurant foarte misto: Bella Musica. Servirea si ambianta sunt impecabile, ca sa nu mai zic ca mancaul din mine e satisfacut. Va recomand supa de gulas, e excelenta.

Tot prin zona aia, si tot la recomandarea Luanei, am facut cunostinta cu Vatra Ardealului, cofetaria in care am gasit probabil cele mai bune prajituri pe care le-am mancat vreodata. Doar pentru locurile astea doua merita sa mergi in Brasov.

Cat despre intalnirea cu bloggerii..

Stiam ca o sa ma simt bine printre brasoveni, abia asteptam sa-i cunosc pe Luana si Alphadog (care imi recomandase si pensiunea la care ne-am cazat). Au fost, amandoi, niste gazde minunate. Am avut placerea sa-l cunosc si pe prietenul Luanei, Andrei, care ii impartaseste calitatile.
Recunosc, nu sunt foarte comunicativ daca nu cunosc oamenii de la o masa, deci nu am socializat cu bloggeri cu care nu interactionasem in prealabil, cu exceptia lui Levente, cu care am schimbat cateva vorbe dupa blogmeet, in drum spre urmatorul pub (doar nu era sa tragem pe dreapta la 12 noaptea) la care am ajuns impreuna cu Alphadog. El (Levente) s-a plans ca am vorbit prea mult, whoops. Tot el a uploadat si poze de la intrunire.

Cam asta a fost. M-am simtit bine printre brasoveni. Cine stie, poate ajung si la urmatoarea intalnire.

Am mai facut experimentul asta in trecut: eu, o foaie alba si un titlu pretentios.

Ce text as putea produce, oare, pentru a se ridica la inaltimea titlului?
Ce ganduri aleatoare m-ar salva de la a ma face de rusine dupa publicarea acestui post?

Tocmai am realizat ca asta e unul din miile de articole “despre nimic”. Genul ala de articol in care te plangi ca ai “zeci de drafturi” expirate, care nu te mai atrag. Genul ala de articol in care urli in zadar dupa o muza. Genul ala de articol in care te bati cu pumnii in piept ca ti-ai vinde sufletul pentru o idee atat de originala si creativa, incat sa te tina treaz pana la 5 dimineata ca sa o pui in aplicare.

Unii au alta abordare: in momentul in care n-au nimic de spus, adopta un ton superior si-i indeamna pe cititori sa ia o pauza de blogging si sa se duca in concediu, ca au auzit ei de o statiune misto care se numeste Offline. “Ati auzit, ba, fraierilor? Faceti ca mine, ca eu am o revelatie cum n-a mai avut nimeni, in momentul asta. Sunteti niste loseri ca pierdeti vremea pe bloguri sau pe twitter. Get a fucking life!”

Altii sunt mai smecheri si prefera sa creeze un pic de controversa. Poti azvarli cu acuzatii intr-un blogger notoriu. Partea misto? E foarte usor sa gasesti nod in papura unei persoane care se expune prin blogging (that’s 2.0 people for ya). Nu necesita creativitate sau o exprimare coerenta. Partea si mai misto: vei primi zeci de comentarii (indiferent de calitatea articolului), pentru ca cele doua tabere (fans vs haters) vor transforma blogul tau intr-un camp de lupta pentru cateva ore.

Care ar mai fi? Ziceti si voi.

Hmm.. lemme see.. mai poti pune un clip de youtube. Fie. Hai s-o fac si pe-asta.

Ei? Eeeeei? Tocmai m-am asociat cu o chestie cool. Misto, nu? Nu-i asa ca sunt o persoana interesanta?

Acuma, daca ati ajuns pana aici si va intrebati de ce este acesta un articol interesant, imaginati-va urmatoriul scenariu:

• In loc de “un articol interesant” puteam alege un titlu gen “10 lucruri pe care le va face un blogger in pana de inspiratie”
• Imi storceam un pic creierii si completam lista pana la 10. Deja am 4 elemente. De fapt 5: mai sunt si cei care fac liste gen “x lucruri care..”
• Lucram un pic la exprimare si abordam un ton fie foarte satiric, fie foarte tehnic (ca si cum as avea idee despre ce vorbesc).
• Il promovam pe toate caile posibile ca pe un super-articol.
• Culegeam roadele.

Dar n-am facut asta. Am preferat sa scriu un articol naspa. Dar interesant.

Vreti si concluzie la o insiruire aleatoare de litere? Hai ca va-ntindeti! Noapte buna.

reinvented_dude: nu stiu de ce ma mai obosesc
reinvented_dude: se pare ca e vorba doar de politica in blogosfera
reinvented_dude: smile
reinvented_dude: shake hands
reinvented_dude: exchange links

Cum poate o persoana mediocra, precum 99% din blogosfera sa tina un blog de succes? Cum se diferentiaza de celelalte persoane mediocre care au mai putin “succes”?

Eu vad lucrurile cam asa: din momentul in care cochetezi cu ideea de a avea o audienta mai larga si intelegi macar 5% din modul in care functioneaza blogosfera, devii politician, pentru ca iti schimbi unele tipare de “comportament” fara sa vrei. Partea proasta e ca te indepartezi de stilul de scris naiv si unic, care te reprezenta la inceput, iar acele tipare incep sa tinda catre niste tipare generalizate, specifice upper-mediocre class (care nu e cu mult peste restul blogosferei, de ce sa ne imbatam cu apa rece?).

In fine, aproape toti facem politica, chiar daca in cazul unora actiunile specifice unui politician sunt incidente izolate. Stiti simptomele: networking excesiv, “aparitii mediatice” cat mai dese (adica a scrie articole in mod regulat, ca sa nu decada blogul), comentarii pe alte bloguri, campanii aparent pentru cauze nobile (in realitate, pentru personal branding), etc.

Hai sa vorbim, insa, despre politicienii pur sange, bloggeri de cariera care, cu cateva exceptii (cum ar fi), copiaza comportamentul scursurilor care ne sunt bagate pe gat la televizor.

Exista doua moduri prin care un politician creste in blogosfera:
1. scrie chestii interesante pana cand e remarcat de un politician mai vechi, care il promoveaza. Cum totul are un pret, face tot felul de compromisuri, ramane dator dinozaurului care l-a descoperit, aplica retete testate si castiga abonati, trafic, sacrificand calitatea articolelor.

2. stie ca nu are nimic valoros de transmis si pupa in fund bloggeri (sau persoane din online, in general) cu influenta. Un exemplu ar fi cei care comenteaza in special pe bloguri cu audienta, la orice articol, in ciuda faptului ca exista intotdeauna un articol mai bun pe aceeasi tema pe un blog relativ obscur.

It gets worse. Mai sunt si cei care se baga in seama pe twitter. Twitter este un instrument de socializare mai accesibil, in sensul ca se pot purta discutii messenger-like cu (asa-zise) vedete media sau online. Ai un blog de rahat? Zero comentarii? Nu-i nimic, ai trafic asigurat in momentul in care mult ravnitul “@gigel_bloggerul_mediocru” apare in update-urile unui user cu 1000+ followeri. Comentarii tot nu-ti intra, dar trafic sa fie. Chestia asta functioneaza in mod special la tipe, sexy twitterite sau twitterite porno care raspund cu flirturi inocente @ tipi “prestigiosi” care le adreseaza comentarii mai mult sau mai putin libidinoase (dar niciodata dezinteresate). Ca tot vorbeam mai demult de folosirea sex-appealului in blogosfera.

Nu stiu in ce masura am reusit sa structurez acest articol. Mai aveam o groaza de idei, de analogii, dar nu le pot indesa pe toate aici, deja e prea lung. Pe final vreau sa subliniez cele doua aspecte care ma irita cele mai mult:

Mai intai, pe plan personal nu mi-a placut ideea ca toata lumea vrea ceva de la tine. Mi se pare obositor. E ca o campanie nesfarsita in care trebuie sa strangi maini, sa saruti bebelusi si sa faci bai de multime. Aproape intotdeauna un comentariu vine cu pretul lui: reciprocitate (sa raspunzi si tu printr-un comentariu), timp investit pe chat (a fi un bun ascultator). Unii citesc persoana din spatele blogului si vor ceva de la ea (pe plan social, profesional, intim, samd). In momentul in care nu le oferi asta se plictisesc si nu mai sunt interesate de blog. Apoi mai sunt cei carora trebuie sa le faci pe plac prin vederile tale religioase, politice (de data asta vorbim de politica reala) sau despre orice subiect controversat (dragoste, sex, casatorie, you name it), altfel pierzi “votul” lor.

M-am hotarat sa scriu despre al doilea aspect maine.

Voteaza articolul pe Blogoree

PS. Nici eu nu sunt dezinteresat cand citesc bloguri. Deci nu critic asteptarile altora de la mine, ci ma plangeam de faptul ca nu imi place sa ma comport ca un politician pentru a obtine ce vreau.

Aproape ca nu exista blog de neinlocuit. Asa ca, orice ai scrie, oricat de bun ai fi, respecta-ti cititorii. Asta e cuvantul de baza: “respect”. Daca un client multumit aduce alti clienti, la fel e si-n blogosfera: un cititor fidel iti va aduce alti cititori (numarul lor variind in functie de influenta sa). Deci nu dezamagi persoanele care te admira.

Offtopic: nu uitati de spectacol.

Imi plac campaniile inteligente de promovare a bloggerilor mici si medii. Acesta este motivul pentru care m-am inscris la campania lui Grim Cris, acum 2 saptamani. Detalii aici, pentru cei care ati ratat (va puteti inscrie oricand).

Mircea Popescu a venit si el cu o idee foarte interesanta acum o saptamana. Un sistem prin care un cititor de bloguri poate descoperi bloguri noi. Avantajul e ca in aceasta campanie sunt primite doar blogurile cu continut original. Se numeste adserver.polimedia.us (click pentru detalii).

Pasii sunt urmatorii:

1. Ceri o invitatie de la Mircea. Daca blogul tau este acceptat, primesti un mail cu un link de inregistrare.
2. Completezi campurile din pagina de inregistrare.
3. Primesti un link pe care trebuie sa-l pui in blogroll si/sau la adresa asociata unui banner. Eu le-am pus pe amandoua, dupa cum se poate observa in sidebar.

In momentul in care un utilizator va da click pe link de pe blogul tau, serverul lui Mircea il va redirectiona spre un blog inscris in campanie. Blogul tau va primi un credit care va mari sansele sa fie vizitat pe viitor. Blogul vizitat va pierde un credit dar va castiga o vizita si un potential cititor.

Pentru ca m-a entuziasmat ideea, am facut un filmulet cu un mic demo pentru cei care vor sa se inscrie in campanie dar nu inteleg exact cum functioneaza sau nu stiu ce pasi sa urmeze. Clipul e pe youtube de o saptamana, dar abia acum am avut timp sa scriu articolul de promovare.

Insist pe ideea de a pune banner (chiar daca in clip nu am acoperit chestia asta). Deocamdata exista doua variante de bannere: [1] si [2]. Poti folosi unul din ele sau poti veni cu un banner nou (please, share if you do).

Avantaje:

• daca pui accentul pe scris si nu stii cum sa te promovezi, blogul tau devine mai vizibil prin sistemul asta. Poate ai avut articole de care ai fost foarte incantat(a) si ai fost dezamagit de feedback.
• blogurile acceptate in sistem sunt (zic eu) peste medie, calitativ. Deci daca esti un cititor avid de bloguri si te-ai saturat sa sapi dupa bloguri bune in zelist printre atatea buruieni, ai sanse mai mari sa descoperi ceva nou si bun prin sistemul asta.
• alt avantaj ar fi ca prin acest sistem se poate contura o comunitate. Lucru foarte important pentru cei care vor sa socializeze sau care vor sa creasca in blogosfera.
• daca tot am adus vorba de comunitati, poate ai observat la un moment dat ca ai atins un nivel de saturatie legat de numarul de bloggeri care te citesc si/sau numarul de bloguri pe care le citesti. Asta se intampla pentru ca accesezi si ai vizibilitate in anumite parti ale blogosferei. De exemplu, eu citesc si sunt citit de multi bloggeri de pe Blogoree. Avantajul sistemului asta e ca aduce o nota de prospetime, vine cu bloguri noi, poate chiar comunitati noi, in felul asta creandu-se o maxi-comunitate.
• daca esti elitist si te dezamagesc o parte din blogurile citite, le poti inlocui cu altele mai bune, descoperite prin adserver.

Dezavantaje:

• am avut o discutie luuunga cu Mircea despre algoritmul de redirectionare. Eu voiam un sistem mixt, prin care sa se ajunga, totusi, si la blogurile care nu genereaza asa multe clickuri (pentru ca asta era ideea.. sa descoperi un blog bun, dar mic). Toata discutia a inceput de aici, pentru cine vrea sa o urmareasca. Bottom line is: blogul lui Mircea va fi avantajat, dar pe de alta parte va genera clickuri spre alte bloguri.
• sistemul depinde si de interesul cititorilor de a da click si a naviga din blog in blog (ar fi indicat si un articol de promovare in momentul in care va inscrieti in sistem).

In acest comentariu am propus cateva din blogurile pe care le citesc pentru campanie. Au fost acceptate toate. Nu am apucat sa contactez personal fiecare persoana din lista aceea (o voi face zilele astea). Oricum, daca te regasesti in lista, am linkul tau de inregistrare (dar poti sa-l ceri si de la Mircea).

Voteaza articolul pe Blogoree

PS. Sa nu va fie frica niciodata de succes. Promovati-va blogul, daca simtiti ca aveti ceva de transmis prin el.

[Via Brunnete Attitude aka High Heel Walker]

Iar pe Jupiter invat sa vorbesc.

Pe Marte am trecut de pubertate, frate! (am facut o rima, hihi)

Pe Venus am mai putine zile decat ani.

Iar pe Mercur am sarbatorit centenarul in urma cu vreo 20 de zile mercuriene.

Si.. daca ne intalnim pe 1 Mai pe Pluto, nu uitati sa-mi spuneti “La multi ani”. 1 Mai, 2230, adica.

Later edit: ca sa fiu mai exact, am114.5 ani mercurieni, 44.8 ani venusieni (respectiv 41.4 zile venusiene), 14.6 ani martieni, 2.32 ani jupiterieni, 0.93 ani saturnieni si 0.11 ani plutonieni, conform calculelor de aici.