Sezatoare maraton. Ziua 0

Prin aceasta rubrica de 365 de postari (cu asta 366, ca-ntr-un an bisect) vreau sa impartasesc cu voi noua mea descoperire: poezia. Nu prea ma omoram dupa poezie inainte de a incepe pregatirea pentru admitere la facultate, care mi-a oferit o alta perspectiva. De aceea, impreuna cu niste colegi entuziasti de la teatru, vom publica pe youtube inregistrari ale momentelor pregatite pentru examen. Zic “momente” pentru ca nu ne vom rezuma la poezii; vom mai interpreta si povestiri sau monologuri, posibil si cantece sau dansuri. Si sper sa “convertim” cat mai multa lume, sa devina receptiva la poezie.

Iata un clip demonstrativ: “Ura”, de A. Macedonski. De ce l-am pus la “ziua 0″? Pentru ca poezia nu a fost cu adevarat studiata inainte de a o recita, pentru ca a fost citita si pentru ca nu am intrat in “personaj”, anume ura. Am exagerat si s-a simtit “zambetul interior”, ca sa citez pe cineva care mi-a dat feedback mai demult. Probabil ca voi posta o versiune in care voi recita cu (adevarata) ura la un moment dat. :D

Ură, de Alexandru Macedonski

Dacă-aş fi trăsnet v-aş trăsni,
V-aş îneca dacă-aş fi apă,
Şi v-aş săpa mormântu-adânc
Dac-aş fi sapă.

Dacă-aş fi ştreang v-aş spânzura,
Dacă-aş fi spadă v-aş străpunge,
V-aş urmări dac-aş fi glonţ,
Şi v-aş ajunge.

Dar eu, deşi rămân ce sunt,
O voce-adâncă îmi murmură
Că sunt mai mult decât orice,
Căci eu, sunt ură.

Imi doresc un grad ridicat de interactivitate cu cititorii, fie prin reactii/feedback, fie prin implicarea activa:  da, da, vreau sa participati si voi, chiar daca nu aveti treaba cu actoria. Ideal ar fi sa mentinem un anumit standard pentru interpretari, pentru ca imi doresc ca aceasta rubrica sa castige fani, nu doar 2-3 cititori care mi-au ramas fideli, respectiv 2-3 persoane care aterizeaza accidental pe acest blog. Deci e posibil sa nu public toate inregistrarile pe blog. Evident, voi fi mai exigent cu colegii de la teatru si mai intelegator cu persoanele suficient de curajoase sa incerce asa ceva fara o pregatire anterioara.

Intr-un timp relativ scurt vom epuiza cele 10 poezii din repertoriu , deci vom pregati si poezii noi. Aici asteptam propuneri si de la voi. Dupa ce va veti obisnui cu noi, puteti sa desemnati si “recitatorul” preferat. :)
Acceptam si propuneri de improvizatie fata de interpretarea originala. De exemplu: “interpreteaza poezia X ca si cum ai fi Mos Craciun”. In fine, exista o groaza de metode de interactiune cu “cititorii”, dar le vom explora pe masura ce initiativa prinde viata si avant. Deocamdata, vreau sa va intreb ce parere aveti de initiativa si sa va rog sa va anuntati prietenii care considerati ca ar fi interesati sa devina spectatori sau recitatori. Va recomand sa va abonati la articolele acestui blog, pentru a fi la curent cu noile postari. Voi anunta fiecare post nou printr-un comentariu aici, deci aveti si varianta sa va abonati la comentariile acestui articol.

PS. o ultima rugaminte: primesc propuneri pentru titlul acestei “sezatori” virtuale. “Sezatoare maraton” e un titlu temporar, data fiind lipsa mea de inspiratie din ultima vreme.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars6 Stars7 Stars (5 votes, average: 6.00 out of 7)
Loading ... Loading ...


    Articole asemanatoare:
  1. Sezatoare
  2. Doua chestii
  3. Sumarul zilelor 32-46
  4. Sumarul zilelor 47-62

This entry was posted in arta and tagged , , , , , , , , . Bookmark the permalink. Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

26 Comments

  1. Posted September 7, 2010 at 10:03 pm | Permalink

    Interpretarea mi se pare uşor cam teatrală, poezia e superbă… şi se pliază perfect pe starea mea de acum. :D
    Iniţiativa este foarte interesantă şi chiar sper să aibă succes. Nu mă bag la recitat, dar ca spectator sunt aici.
    O să mă gândesc şi la un titlu. ;)

  2. Catalin
    Posted September 7, 2010 at 10:05 pm | Permalink

    Ah, am specificat doar ca am pus-o la ziua 0 din motivul asta. Offf.. :)
    Merci de sustinere. :*

  3. Catalin
    Posted September 7, 2010 at 10:06 pm | Permalink

    Pun sub forma de comentariu introducerea initiala pentru acest articol. Am renuntat la ea pentru ca era prea lunga, cliseica si nitel aroganta.

    “Va place poezia? O mare parte din voi vor raspunde “nu” si nu va condamn. E de inteles, avand in vedere ca in gimnaziu sau in liceu ni se dadeau spre analiza versuri care depaseau capacitatea noastra de intelegere. Comentariile din carti sau cele dictate de profa de română descifrau figuri de stil la care nu ne-am fi gandit vreodata. Dar le invatam mecanic. “Copii, ce-a vrut sa spuna autorul?”. “George Calinescu a afirmat despre aceste versuri ca..”, “Conform lui Nichita Stanescu..”, “nu sunt un robot daca invat un comentariu pe de rost, asa am invatat la scoala”.

    Cat despre recitat: privesc si acum cu uimire in urma si realizez ca majoritatea profesorilor de romana sunt mai rigizi decat majoritatea profilor de mate. Daca la matematica unele probleme stimuleaza creativitatea, prin metodele ingenioase (si de multe ori multiple) de rezolvare, la romana exista un singur mod de recitare a unei poezii: semnele de punctuatie trebuie respectate cu sfintenie, iar doua versuri diferite sunt clar delimitate printr-o pauza, precum si prin intonatie.

    In momentul in care te hotarasti sa interpretezi o poezie si nu s-o reciti, poezia devine a ta, nu mai este a autorului. Totul depinde de stilul tau, de modul in care intelegi textul respectiv si, mai ales, de felul in care il simti. Daca-ti iese, vei reusi sa captezi atentia auditoriului, vei transmite sentimente, vei crea personaje si nu vei suna ca o mocanita care circula cu 15 la ora (”tac-tac… tac-tac…”).”

  4. Posted September 7, 2010 at 10:09 pm | Permalink

    Mea culpa… dar eu din paragraful acela nu înţelesesem că recunoşti că e prea teatrală. Am înţeles că o vei reface şi că este o interpretare mai de moment…

  5. Catalin
    Posted September 7, 2010 at 10:12 pm | Permalink

    Hai ca am updatat articolul ca sa fie mai clar. :)

  6. Posted September 7, 2010 at 10:16 pm | Permalink

    Am citit… nu prea sunt de acord cu tot ce spui, dar sunt cam obosită şi nu pot argumenta. Ştii că voi reveni că nu scapi aşa uşor. :P

  7. Catalin
    Posted September 7, 2010 at 10:17 pm | Permalink

    Well.. tocmai ptr ca nu era foarte bine pus la punct textul ala, am preferat sa nu-l introduc in articol.

  8. stefania
    Posted September 7, 2010 at 10:42 pm | Permalink

    weell… asta ar putea fi o buna initiativa in procesul meu de a face pace cu profa de romana din gimnaziu. ii dedic solemn poezia ta, pt acel 5 pe care mi l-a dat ;) ) sau as putea sa o iert…
    anyway ar trebui sa fiu mai rabdatoare, am fost prea psychic zilele astea si cam am speriat lumea.

  9. stefania
    Posted September 7, 2010 at 11:54 pm | Permalink

    sa inteleg ca asta inseamna un commitment de 1 an de zile… fata de poezie. as putea contribui si eu cu inregistrarile mele? (dupa ce le vad in prealabil…)

  10. Catalin
    Posted September 7, 2010 at 11:55 pm | Permalink

    Nu stiu.. daca o sa accept contributia ta, o sa interpretezi in alt mod gestul meu dupa aia si revenim la vechea poveste.

  11. Iuliana Muraru
    Posted September 8, 2010 at 12:24 am | Permalink

    Nimeni nu stie cu adevarat ce a simtit sau cum a imaginat “creatorul” de text (sau de arta in general) atunci cand a asternut pe hartie ganduri.
    Spre exemplu piesa “Hamlet” de W. SK. a fost pusa in scena de nenumarati regizori, folosindu-se abordari diferite – majoritatea credibile. Si atunci vin si spun: care e piesa adevarata? cum sunt personajele? Piesa, abordarea adevarata e cea care te face pe tine, individ in multime sa spui cu voce tare, aproape inconstient: ” Asta e Hamlet!” sau ” Asa arata fantoma lui Hamlet cel batran!” Trebuie tinut cont ca ea nu este aceeasi pentru toata lumea.
    Totul tine de nivelul fiecaruia de perceptie.
    Nimeni nu are voie, moral vorbind, sa-ti spuna ce trebuie sa simti cand il citesti Eminescu de exemplu … sau pe oricine altcineva. Asta ca replica la sistemul nostru de invatamant.
    In acest sens:
    Participantul la sezatoare – acea persoana care isi permite si face interpretari ale unor texte, refrene sau pasi de dans trecandu-le prin sufletul sau, prin mintea sa, prin experienta sa de viata si le arunca din stomac cu nerv si adevar, pecum un glont in inima celui care il asculta si priveste.
    Asta as vrea sa vad de la sezatoarea aceasta maraton. Curaj, dragoste fata de text, idei frumoase si placut exprimate.
    Cum spune profesorul meu, actorul si regizorul Mircea Anca: ” Textul trebuie sa-l treceti prin voi,sa-l analizati, sa-l invatati pana il uitati, pentru ca mai apoi el sa se nasca din voi” Asta e si sfatul meu pentru cei ce vor participa la sezatoare.

  12. Catalin
    Posted September 8, 2010 at 12:28 am | Permalink

    Sunt placut surprins de comentariul tau. Asta inseamna ca iti place ideea. Apropo, te aveam in vizor pentru sezatoare. Oricum nu scapai de mine, dar daca ai comentat, acum ai aflat mai repede. :)

  13. Posted September 8, 2010 at 8:01 am | Permalink

    super! am scapat de un stres, ca si-asa nu-mi facea prea mare placere.

  14. Posted September 8, 2010 at 5:49 pm | Permalink

    cu dedicatie http://www.youtube.com/watch?v=Qq4j1LtCdww se potriveste cu tema poeziei tale ;) )

  15. Catalin
    Posted September 9, 2010 at 12:28 am | Permalink
  16. Posted September 9, 2010 at 2:25 am | Permalink

    foarte tare poezia…nu degeaba alex macedonski este reprezentantul curentului simbolistic romanesc…impreuna cu g bacovia bineinteles…

  17. Catalin
    Posted September 9, 2010 at 11:35 pm | Permalink
  18. Posted September 11, 2010 at 12:01 am | Permalink

    i’m sorry :(

  19. Catalin
    Posted September 13, 2010 at 3:00 pm | Permalink
  20. Catalin
    Posted September 15, 2010 at 11:22 pm | Permalink
  21. Catalin
    Posted September 15, 2010 at 11:22 pm | Permalink
  22. Catalin
    Posted September 18, 2010 at 7:05 pm | Permalink
  23. stefania
    Posted September 20, 2010 at 11:21 am | Permalink

    nvm… le-am scos… cand am observat ca aveam cate un thumb down la fiecare…
    se pare ca mi s-a terminat plafonul de critica negativa si cu ocazia asta am descoperit ca nici nu sunt atat de puternica precum imi placea sa cred…
    te-as ruga daca vrei sa stergi si comentariul de deasupra, pentru ca nu mai are niciun rost si am senzatia ca mi-am batut joc destul de munca ta de aici de pe blog. ramai cu oamenii care stiu sa te aprecieze, caci asa voi face si eu… adio.

  24. Catalin
    Posted September 21, 2010 at 1:13 am | Permalink
  25. Catalin
    Posted September 22, 2010 at 10:41 pm | Permalink
  26. Posted May 14, 2014 at 8:11 am | Permalink

    Buna, sunt entuziasmata de acest proiect si vreau s ate intreb daca doresti sa+l continui, daca pot contribui si eu la el. Eu sunt graficia si pictor, dar am si aceasta pasiune de a lectura
    Aici ai un playlist cu lecturile mele
    http://martinmaia.blogspot.ro/search/label/Biblioteca%20Maia%20Martin
    Aici ai si un youtube
    https://www.youtube.com/watch?v=fXh1nLt8pb4&list=PL0573BDC0A113033C&index=3
    Lista e lunga. La inceput am fost mai stangace, apoi am evoluat si eu . Mi-am luat … aparatura mai buna :) si am reusit sa ma mai destind.

    Am preluat si eu priectul tau in cadrul proiectului meu intitulat Biblioteca Maia Martin. Am mentionat sursa, asa ca sper sa fie de folos si tie, dar si celor ce doresc sa asculte poezie.
    Felicitari inca o data pentru acest proiect. Nu te lasa. Nici eu nu ma las de ani de zile!
    Cu drag , in speranta unui raspuns, Maia Martin

79 Trackbacks

  1. By Sezatoare virtuala. Ziua 1 | A blog on evolution on September 8, 2010 at 9:20 pm

    [...] « Sezatoare maraton. Ziua 0 [...]

  2. By Sezatoare virtuala. Ziua 2 | A blog on evolution on September 9, 2010 at 11:36 pm

    [...] Zi-i, ţigane,-un cântec, ici. Nu te da dupa dulap, Că de nu mai poţi să zici Îţi arunc cu dibla-n cap! Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  3. By Sezatoare virtuala. Ziua 3 | A blog on evolution on September 11, 2010 at 2:32 pm

    [...] — Numaidecât popă, zise tata. Auzi, măi! Nu-l vezi că-i o tigoare de băiat, cobăit şi leneş, de n-are pereche? Dimineaţa, până-l scoli, îţi stupeşti sufletul. Cum îl scoli, cere demâncare. Cât îi mic, prinde muşte cu ceaslovul şi toată ziulica bate prundurile după scăldat, în loc să pască cei cârlani şi să-mi dea ajutor la trebi, după cât îl ajută puterea. Iarna, pe gheaţă şi la săniuş. Tu, cu şcoala ta, l-ai deprins cu nărav. Când s-a face mai mărişor, are să înceapă a-i mirosi a catrinţă, şi cu astă rânduială n-am să am folos de el niciodată. Şi după cum am cinste a vă spune, multă vorbă s-a făcut între tata şi mama pentru mine, până ce a venit în vara aceea, pe la august, şi cinstita holeră de la ‘48 şi a început a secera prin Humuleşti în dreapta şi în stânga, de se auzea numai chiu şi vai în toate părţile. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  4. By Sezatoare virtuala. Ziua 4 | A blog on evolution on September 13, 2010 at 10:39 pm

    [...] Iar acuma, pe dulap, Nu se ceartă, nu se bat, Sarea e-n bucătărie, Apa-n aer, cine ştie. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  5. By Sezatoare virtuala. Ziua 5 | A blog on evolution on September 15, 2010 at 11:02 pm

    [...] Mă-ntreb: Cel care-am fost cândva Tot eu sunt şi-azi?… Sau sunt altcineva?… Confraţii mei – e drept – nu bănuiesc Că sunt şi morţi rebeli care trăiesc! Dovadă eu – Eu, care-am fost ucis De către cei care, citind ce-am scris, M-au ponegrit Şi m-au scuipat, Apoi cu toţi m-au pastişat… Iar când n-au mai avut ce-mi face, Mi-au presărat în pat un pumn de ace – Convinşi c-am să mă-nţep în ele Şi-am să mor!… Dar eu le-am dat cu tifla tuturor… Şi azi – deşi înmormântat de ei De viu – Continuu să trăiesc, ba chiar să scriu… În timp ce criminalii mei confraţi Trăiesc din semne de-ntrebare Şi putrezesc ne’nmormântaţi… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  6. By Sezatoare virtuala. Ziua 6 | A blog on evolution on September 16, 2010 at 10:25 pm

    [...] De-atunci, în puţinele momente în care ne-am mai văzut, m-am străduit să-i spun pe nume: tu, Nichita. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  7. By Sezatoare virtuala. Ziua 7 | A blog on evolution on September 18, 2010 at 7:01 pm

    [...] Text – TBD Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  8. [...] Dacă nu poţi să urci, Măcar să bârfeşti şi să spurci. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  9. [...] Daca va fi sa doresti sa fi fericit, doreste-ti in fiecare zi. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  10. [...] I-auzi colo, ce curaj, ma! Asta si-a-ntrecut perechea! … Buruienile din preajma Trag si ele cu urechea. Un maces de doua schioape Zice-n taina unui spin: Dumneata esti mai aproape, Ia-l de maneca putin! Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  11. [...] prieteno, dormi linistita cu capul pe perna mea iar eu voi sta sa ma uit la tine ne-am jucat mult timp unul cu altul sticla de vodca e la jumatate iar noaptea e-n toi tigari mai ai doar vreo doua ce a fost cu tine haios si ce a fost sexual si discutiile destepte si filmele de la biblioteca franceza sunt ca un anotimp încheiat tu vei avea alti iubiti eu voi scrie alte poezele dormi linistita pe perna mea prieteno ma-ntreb daca pieptul tau baietesc ca al mulatrei lui Baudelaire se va mai suci vreodata spre mine ma-ntreb cum te vei purta mâine la gara stii tu ce e lumea? n-ai sa stii niciodata, nici eu n-am sa stiu o sa târâm valiza pe rotile pe caldaramul peronului si dupa asta vom coresponda pân’la vara arati asa de aiurea fara ochelari e luna plina, tii minte ca am vazut-o prin geamul lui 21 am prins zile misto si am facut multa dragoste dar totul e ca un anotimp încheiat tu vei mai uimi si pe altii cu clasa ta eu voi mai scrie alte poezele Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  12. [...] Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: – Ce vă este, frătioare, – Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă, Stati gătite-n haină nouă, Parcă, Dumnezeu mă ierte, N-ati fi ouă… – Suntem fierte! Zise-un ou rotund si fraise Lânga pasca cu orez. Si schimbindu-si brusc alura, Toate-au început cu gura: – Pân’la urmă tot nu scap! – Ne găteste de paradă. – Ne ciocneste cap în cap Si ne zvârle coaja-n stradă… – Ce rusine! – Ce dezastru! – Preferam să fiu omletă! – Eu, de m-ar fi dat la closcă, As fi scos un pui albastru… – Si eu unul violet… – Eu, mai bine-ar fi să tac: Asa galben sunt, că-mi vine Să-mi închipui că pe mine M-a ouat un cozonac!… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  13. [...] S-a făcut deodată toamna, pică frunza de durere, cucuruzu-i copt de-acuma, copţi şi pomii cei cu mere; şi dovleci ca nişte bombe, explodează pe tarlale, de te nimereşte vreunul, vai de treburile tale ! Prunele brumate tare s-au făcut răchie bună, care sună în butoaie şi, de-o bei, în cap îţi sună. Mi-este poftă să dau iama lipăind prin cucuruze ; foşnetul acelor săbii proaspăt încă în auz e, şi să duc coceni cu braţul, să-mi călesc muşchiulatura, şi de-atâta oboseală să strig : ura ! ura ! ura ! iar când luna cade bleagă ca o mură în fântână, să mă duc la primărie cu un cucuruz în mână. Să zic : iată, domn primare, ce de boabe clasa-ntâia are cucuruzul ăsta care-i galben ca lămâia, dă-mi şi mie o parcelă s-o lucrez, să nu fiu trist, în natura cea bogata, să mă bucur că exist. – Fraţi ai mei din capitală, vă sfidez şi vă acuz, dacă nu veniţi cu mine la cules de cucuruz! Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  14. [...] Tu n-ai să mă laşi, nu, nu, nu mă lăsa frate plopule, frate! Vin şi îmbrăţişez cu repedea mea viaţă viaţa ta lentă. N-ai să mă laşi, nu, aşa că nu? N-ai să mă laşi, frate, nu aşa că nu? Mă voi scurge pe scoarţa ta, ca ploaia, dar tu, nu aşa că tu, nu aşa că tu o să mă ţii, nu aşa că tu nu o să mă laşi, şi atât de puţinul punct al amândoura o să-l faci de sărbătoare… Mi-e somn, frate, înrădăcinează-mă, tu, înrădăcinează-mă. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  15. [...] Exista tristete la toate nivelurile Dumnezeu e deznadajduit, Ma uit in ochii lui goi si ma pierd in ei El aluneca vajaind in prapastiile mortilor mele. Comunicam de minune, Doamne, cred ca am atins perfectiunea, Tu mai intai, Ce-ar fi sa lasam totul in intuneric ? Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  16. [...] Într-un an, cândva-ntr-o vară, Nu ştiu unde, în ce sat, Un ovrei mergând cu marfă Într-o curte a intrat. Şi cum intră el pe poartă Cu bagajul la spinare, Hop, îi sare înainte Un dulău urât şi mare. ,,Ce să fac acum? se-ntreabă Bietul Iţic supărat. Dacă strig să vie omul, Pân’ să vie — m-a mâncat! Dacă plec pe poartă iară, — Aş pleca eu bucuros, Dar dulăul e în stare Să m-apuce pe din dos… Nici încolo, nici încoace, Eu mai bine stau pe loc; Şi-am să-l iau cu vorbă bună, — Chiar aşa să am noroc!” — Moi Grivei, zic zou, ascultă, De când umblu eu pe jos N-am văzut în toată lumea Un căţel aşa frumos! Mă mai duc la târg eu, lasă, ţi-oi aduce un covrig. Ce folos ai dacă latri? Parcă-ţi iese vrun câştig? Moi Grivei, tu eşti cuminte, Ce-ai cu mine de-mpărţit? Am venit la badea Gheorghe, — Ei şi ce-i dac-am venit? N-am să stau un an la dânsul, Plec îndată la haham… Dar dulăul se repede Şi mai tare: Ham! ham ham! — Stai pe loc! Ai-vei mi-e frică! Ci păcat că n-am o puşcă! Badi Gheorghe, badi Gheorghe, Ieşi afară că mă muşcă! Badea Gheorghe iese-n uşă, Dă c-o piatră după câine Şi-apoi zice: — Nu te teme! ţine-ţi inima, jupâne! Nu ştii vorba românească De la moşi-strămoşi lăsată, Că un câine care latră Nu te muşcă niciodată? — Ştiu proverbul — zice Iţic — Că-l avem şi la ovrei, Ştiu prea bine… dar e vorba Dacă-l ştie şi Grivei! Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  17. [...] Cu două se-nvoieşte, Iar unul mi-l plăteşte, Cu altul să-mi rămâie Datoare pe-nserat. Dar n-am să-l văd cât veacul! Şi iată-mă, săracul, Să-i duc o poştie sacul P-un singur sărutat! Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  18. [...] Dacă îl arunc în neant Şi îl ascult cu memoria morţilor Dau înapoi cu trei regnuri Şi devin Cuvânt. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  19. [...] Vasco da Gama, de TBD Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  20. [...] O, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat! Să nu se simtă Dumnezeu în mine un rob în temniţă – încătuşat. Pământule, dă-mi aripi: săgeată vreau să fiu, să spintec nemărginirea, să nu mai văd în preajmă decât cer, deasupra cer, şi cer sub mine – şi-aprins în valuri de lumină să joc străfulgerat de-avânturi nemaipomenite ca să răsufle liber Dumnezeu în mine, să nu cârtească: “Sunt rob în temniţă!” Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  21. [...] Mai întâi pictezi o colivie cu uşiţa larg deschisă, apoi pictezi ceva cât mai drăguţ şi cât mai simplu: ceva frumos, ceva util pentru pasăre; pe urmă pui tabloul pe-un copac într-o grădină, într-un crâng, într-o pădure şi te ascunzi după copac fără o vorbă fără să te mişti… Se-ntâmplă uneori ca pasărea să vină repede, dar se mai poate întâmpla să treacă ani şi ani până se hotărăşte. Atunci nu te descuraja – aşteaptă, aşteaptă dacă e nevoie ani întregi. Viteza sau încetineala cu care pasărea soseşte n-au nici o legătură cu faptul că tabloul e reuşit sau nu. Când pasărea soseşte – dacă soseşte – păstrezi cea mai adâncă linişte: aştepţi mai întâi ca pasărea să intre în colivie şi după ce a intrat închizi uşiţa binişor cu pensula, apoi ştergi toate gratiile una câte una cu mare grijă, nu cumva s-atingi vreo pană. Pe urmă faci portretul arborelui, alegând din toate crengile pe cele mai frumoase, iar pentru pasăre pictezi după aceea frunzişul verde şi răcoarea vântului, pulberea soarelui, foşnetul gâzelor prin iarbă în căldura verii, apoi aştepţi ca pasărea să cânte… Dacă nu cântă e semn rău – semn că tabloul nu e bun, dar dacă vrea să cânte, e semn bun, e semn că poţi semna. Atunci îi smulgi o pană binişor de tot şi pe un colţ al pânzei te iscăleşti cu ea. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  22. [...] Ce bezna… Nu ştiu de ce sunt aşa de neliniştit… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  23. [...] TEXT TBD Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  24. [...] Am douazeci de ani si ma exprim Intr-o odaie de hotel, spre seara Stam impreuna, cei ce ne iubim Infiorati de iarna de afara, De ce sa mint, prietenii mei nu-s Dar vuiet la fereastra da tarcoale … Inchipuirea-mi numai v-a adus Prieteni dragi, pe scaunele goale, Dau un ospat – am douazeci de ani. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  25. [...] Reklame, de Ingeborg Behrmann Wohin aber gehen wir ohne sorge sei ohne sorge wenn es dunkel und wenn es kalt wird sei ohne sorge aber mit musik was sollen wir tun heiter und mit musik und denken heiter angesichts eines Endes mit musik und wohin tragen wir am besten unsre Fragen und den Schauer aller Jahre in die Traumwäscherei ohne sorge sei ohne sorge was aber geschieht am besten wenn Totenstille eintritt Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  26. [...] un miliard de comori am în inima mea “la început a fost cuvântul”- eu sunt miliardar de cuvinte pot să-ţi dăruiesc cea mai înaltă statuie de aur dar nici un gram din metalul libertăţii mele ia aminte! Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  27. [...] Şi totuşi există iubire Şi totuşi există blestem Dau lumii, dau lumii de ştire Iubesc, am curaj şi mă tem. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  28. By Pe fuga » Mizerii si maruntisuri … on October 18, 2010 at 2:44 pm

    [...] Fiecare maruntis de-al meu are o poveste, va mai amintiti de colectia Povesti Nemuritoare? Pfff … chiar, sa ma duc sa imi recuperez cartile. Mi-e dor de cartile mele, de biblioteca aia batrana cu care am crescut. Era din lemn usor si mirosea bine si tin minte ca imi placea sa iau fiecare carte in parte si sa o dezvelesc dupa ce bunica-miu, dragu’ de el, le invelea cu atata drag veneam eu si … sacrilegiu, dezveleam fiecare carte in parte si aveam mii de carti. Acuma am mai ramas cu cateva, imi vegheaza somnul. Apropo’ am gasit o provocare la lectura interesanta internautica. [...]

  29. [...] Nu va aventurati Intr-o dragoste adevarata Fara un echer la butoniera. Si de asemenea, seara, inainte de culcare, Puneti la capul patului un echer Pentru visele voastre de aur. Imputinate, Cuvintele se umfla Ca niste broaste, Sugand si sensul celor ascunse. O jumatate de verb Te face sa urli De actiunea tuturor romanelor Din viitorul deceniu. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  30. [...] Şi îmi trimite-un milion de poze Lascive şi dilii pân’ la ruină, De-mi vine să sparg melci şi să rup roze, Căci, Doamne-Dumnezeule!-i virgină. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  31. [...] Mă vezi numai pe mine, mai jalnic decât ei Iar inima mă-ntreabă, când trec cu paşii grei – De ce-şi ridică ochii spre cer, sărmanii orbi? Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  32. [...] Tu n-ai voit să spui Nimănui Unde înnoptai, Curvă dulce, cu mărgăritărel de mai! Vezi, Năstase osânditul Nu te-a pătruns decât o dată; Şi atuncea toată, Cu tot cuţitul. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  33. By Sezatoare virtuala. Ziua 32 | A blog on evolution on November 3, 2010 at 10:50 pm

    [...] — Ba să nu pui gura pe nevasta mea, A strigat barbatul, că intri-n belea! — Şi de ce să nu pun gura, măi cumnate, Când ştii că mi-e sora şi că eu i-s frate? — Poţi să-i fii şi tată! zise omul scurt, Cin’ s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  34. By Sezatoare virtuala. Ziua 33 | A blog on evolution on November 6, 2010 at 2:35 pm

    [...] Text: TBD Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  35. [...] No… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  36. [...] Mai gasiti 4 traduceri ale acestui sonet (prima e mai slaba) aici. Sincer, cea de faţă (a lui Ion Frunzetti) mi se pare, de departe, cea mai reusita. In special ultimele 2 versuri. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  37. [...] De două ori am trăit pe lumea asta. Două vieţi am băut. Cine ţi le dă? Două golgote pentru un singur suflet. E preadeajuns. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  38. [...] -Ce-ai gandit tu oare, javra?Au crezut-ai ca sunt mort? Cotofana, treaca-mearga, pe spinare o suport Ca ma apara de muste, de tantari si de tauni Si de alte spurcaciuni… Pe cand tu, potaie proasta, cam ce slujba poti sa-mi faci? Nu mi-ar fi rusine mie de vitei si de malaci? Bivol mare si puternic, gospodar cu greutate, Sa te port degeaba-n spate?… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  39. [...] I’ll kill her, I’ll kill her, She stole my future, she broke my dream I’ll kill her, I’ll kill her, She stole my future when she took you away Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  40. [...] Sunt cel mai frumos din orasul acesta, Pe strazile pline cand ies n-am pereche, Atat de gratios port inelu-n ureche Si-atat de-nflorite cravata si vesta. Sunt cel mai frumos din orasul acesta. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  41. [...] Marea loveste digul pe care în seara aceea n-am avut curajul sa mergem pâna la capat. Piatra uda luneca si, la un pas de noi, era rupta. Daca eram neatenti, ne puteam prabusi în apa ce fierbea dedesubt. Dar am fost atenti. Ca totdeauna. Atât de atenti, încât într-o zi vom renunta sa mai patrundem pe dig. Ne vom multumi sa ne-aducem aminte de el, apoi ne vom aduce aminte mai rar si îl vom uita în cele din urma, vom uita ca-ntr-o seara eram poate hotarâti sa mergem la capat. Acum chiar daca as merge pe dig, nu mai pot s-o fac decât singur. Pot aluneca sau pot înainta curajos. E totuna. Si-as vrea sa uit în ce zi ma aflu, în ce an si unde, sa ascult marea lovindu-se întruna de dig, sa ma întreb cine sunt, ce vârsta am si ce caut aici. Si de ce m-am oprit în fata acestui dig, ca si cum l-as cunoaste? Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  42. [...] Da-mi mâna, vechi prieten si s-o pornim agale Uniti fiind în toate, cu umar linga umar. Tin minte, intr-o noapte ploua si urla vintul Când ai venit în goana sa ma previi de-un rau Simteam ca eu, ca tine, as rascoli pamintul Dear fi cindva-n pericol un fir din parul tau Iar viata-si urma cursul. Trecuram dintr-o tara In alta, ce nisipul cu greu l-a inflorit, N-a fost usor, adesea viata ne-a fost amara Ne-am sprijinit cu vorba, cu fapta si-am razbit Plimbarea-i pe sfirsite, amurgul vietii vine, Privit-am iara viata în orele tirzii, Prietene-ti string mâna, stiindu-te cu mine Senin privesc la toate ce inca vor veni. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  43. [...] Nu-s ochii dragei mele stropi de soare Şi roşul gurii ei nu-i de coral. De-i albă neaua, sînu-i oacheş pare Şi negrul păr i-e ca o sîrmă-n val. Ştiu roze albe, ştiu şi roze roşi, Dar nu-i socot obrajii trandafiri Şi-s bălsamuri mai dulci să le miroşi Decît e boarea întregei sale firi. Îmi place s-o aud, deşi plăcut Mai mult mi-e zvonul muzicilor parcă. Eu mers de zîna încă n-am văzut, Dar draga mea e clar că-n ţărnă calcă. Şi totuşi, eu o cred la fel de rară Cum spun şi cei ce mint cînd o compară. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  44. [...] Ce bine că eşti, ce mirare că sunt! Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se, douâ culori ce nu s-au văzut niciodată, una foarte de jos, întoarsă spre pământ, una foarte de sus, aproape ruptă în înfrigurata, neasemuită luptă a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  45. [...] Bete Herr. Wir sind nah. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  46. [...] Dar cum din Ei toţi numai Eu Nu sunt ca Ei, Am să mă duc De voia mea la balamuc – Şi fiindcă nu-mi va părea rău, Cumintele voi fi tot Eu!… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  47. [...] Când se uita la găină, Cu culcuşul lui, vecină, Zice Zdreanţă-n gândul lui “S-a făcut a dracului!” Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  48. [...] Mitruţa lui Dumitru, i-a murit bărbatul pe front În 1916 şi avea mulţi copii. Şi i-a crescut singură. Şi mureau unul câte unul, Mari de la 20 de ani în sus. “Unu Ion, mi-a murit mai mic. Îl făcui, îl comindai Rămăsei cu ăilalţi. Mai şezui un preţ de timp, Du-te vreme, vino vreme, muri şi Maria. O dusei la locul ei. Comind-o si pe ea, amărăşte-te. Mai şezui ce mai şezui, Du-te vreme, vino vreme, Moare şi Gheorghe. Cheltuie cu el, fă-i ce-am putut Şi eu, ca o săracă. Mai şezui iar, du-te vreme, vino vreme, Moare şi Sanda. Şi de unde să mai poţi? Că mi s-au scurs ochii plângând. Văd muierile c-aşteaptă oamenii seara De la Craiova şi le sar Înainte şi le iau din car traista cu târguieli. Eu n-am aşteptat pe nimeni. Ce-am putut, cât am muncit, aia am mâncat, Nimenea nu mi-a dat nimic.” Mitruţa şedea singură-n casa şi se jelea. Lumea râdea:” iar cântă Mitruţa”. Dar ea se jelea. Şi casa fărâmata, ploua pe ea, Se auzea cum plânge şi prin acoperiş. Ei, ce casă? O bojdulă acoperită cu paie. La urmă, Leana, a de a mai rămas. Era cam năroadă şi îi aducea câte un prunc în casă. Pe Ion, pe Damian, pe Costică… Şi tot Mitruţa trebuia să aibă grijă de ei Şi le dădea să mănânce turtă cu fasole de mici de la 6 săptămâni Leana pleca la muncă şi ea îi îndopa cu zeamă de fasole şi mămăligă “Leliţă, nu moare?” Dă-l dracului că nu moare, mănâncă de făcu burtă. Ea stătea în prispă, el în troacă, mic de 7-8 luni Burta tobă de fasole şi ea îi dădea cu piciorul, îl legăna şi îşi plângea morţii ei. I-auzi cum cântă Mitruţă… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  49. [...] Şi aşa am stat vreo trei zile in cimitir, pînă s-au retras apele. Numai ziua, că in fiecare noapte am avut parte de cîte un chef, că moldovenii erau oameni prevăzători, îşi salvau în primul rînd băutura, care o damigeană, care un butoiaş. L-am cunoscut şi pe popă. Un om, pîinea lui Dumnezeu. Ne-a invitat la el acasă să-i degustăm vinul. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  50. [...] Pieri din mintea mea! Revino-mi în inimă! Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  51. [...] În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân şi o bătrână – Două jucării stricate – Merg ţinându-se de mână… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  52. [...] Iar ele îl aşteaptă. Otrăvite-n cele cinci simţuri – aşteaptă, Şi dacă Don Juan şi-ar ridica ochii De pe noua lui pasiune, Ar vedea-n fereastra bibliotecii Cum zilnic este înmormântat câte un soţ iubitor, Mort la datorie, În timp ce-şi sărută soţia Din greşeală. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  53. [...] tremur când mă atingi. mi se face rău când îţi aud vocea la telefon. de ce trebuie să existe o fiinţă ca tine? şi de ce trebuie acum să nu mai existe? bestie, pistruiato şi fufo, feregea peste maxilare de tinichea, gâsco. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  54. [...] Text: nedisponibil Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  55. [...] Şi mi-a răspuns că nu e în grădina lui. E-adevărat. Nu este mormântul nimănui. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  56. [...] nimeni doar dumnezeu ploaia mormanul de rufe murdare Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  57. [...] Se suiau buricadele pe baricade Şi se făceau că de razboi le arde, În timp ce buricanii, de viţă mai nouă, Se făceau că plouă. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  58. [...] A intrat… Şi-odaia mea-ntr-o clipă S-a încălzit ca un cuptor de pâine Numai cu spirala unui fum de pipă Şi cu sărutarea Toamnei, care mâine O să moară… vai!… Bolnavă de gripă… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  59. [...] Text: TBD Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  60. [...] Aşa c-am omorât-o. Totul s-a oprit. Ea m-a provocat. Flirta într-una. Ea m-a băgat în rahatul asta. Ea m-a.. Doamne, de ce mi-e dor de ea acum? De ce nu mi-a fost înainte? Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  61. [...] Şi-atâta tot!… Din ce-a putut să fie, N-a fost decât un searbăd început De simplu “fapt divers”, ce nu se ştie În care timp şi-n care loc s-a petrecut!… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  62. [...] Sursa D Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  63. [...] Eu îmi aprind o ţigară Şi continui partida. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  64. [...] Se mi ami non piangere! Se tu conoscessi il mistero immenso del cielo dove ora vivo, se tu potessi vedere e sentire quello che io vedo e sento in questi orizzonti senza fine, e in questa luce che tutto investe e penetra, tu non piangeresti se mi ami. Qui si è ormai assorbiti dall’incanto di Dio, dalle sue espressioni di infinità bontà e dai riflessi della sua sconfinata bellezza. Le cose di un tempo sono così piccole e fuggevoli al confronto.Mi è rimasto l’affetto per te: una tenerezza che non ho mai conosciuto. Sono felice di averti incontrato nel tempo, anche se tutto era allora così fugace e limitato. Ora l’amore che mi stringe profondamente a te, è gioia pura e senza tramonto. Mentre io vivo nella serena ed esaltante attesa del tuo arrivo tra noi, tu pensami così! Nelle tue battaglie, nei tuoi momenti di sconforto e di solitudine, pensa a questa meravigliosa casa, dove non esiste la morte, dove ci disseteremo insieme, nel trasporto più intenso alla fonte inesauribile dell’amore e della felicità. Non piangere più, se veramente mi ami! Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  65. [...] Se certa cu Dumnezeu. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  66. [...] Înger? Înger… Nu, nu e bine! Va să zică, de la început! Înger? Nu, nu e bine înger! Va să zică, adică nu culoare nu auz, nu miros, nu. Nu, nu sânt bune! Înger? Nu, nu e bine înger! Să luăm trei nume frumoase Trei nume frumoase şi atât. Va să zică trei. Bineînţeles Voichiţa După Voichiţa ce merge? Înger? Nu, nu e bine înger. Raluca merge după Voichiţa. Va să zică mai întâi Voichiţa după Voichiţa, Raluca, şi după aceea înger. Înger? Nu, nu e bine înger. Altceva, alt nume! Doamne, ce merge după Voichiţa şi Raluca? A, Andra, B, Beatrice, C, of Doamne, Nu, nu, nu merge! Ba da, am găsit! Chira. Şi dacă am găsit Voichiţa, Raluca, Chira după aceea, bineînţeles înger. Nu, nu merge înger! Nu se loveşte. Altceva, altceva, altceva, altceva… De fapt nici să te naşti nu e ceva nou şi nici să mori nu e ceva nou. Nu, nu e bine. A scris-o înainte Serghei Esenin… Altceva, altceva, altceva… Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată. Nu, nu, nu e bine! E exclamarea lui Mihai Enimescu. Nu, nu… A fi sau a nu fi aceasta-i întrebarea Bineînţeles că aceasta-i întrebarea! Absolut bineînţeles că aceasta e întrebarea. Mă şi mir că a mai fost pusă. Cred că am găsit ceva, însă. Tristeţea mea aude nenăscuţii câini pe nenăscuţii oameni cum îi latră. Nu, nu e bun. E vechi, e vechi… Deci, înger… Nu, nu e bun înger! Deci înger? Nu, nu, nu e bun. Deci înger? Nu. Deci înger? Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  67. [...] Mare secetă trebuie să mai fie şi pe-acolo, pe la ei, A tălmăcit Nea Florea evenimentul, De s-au îmbrăcat toţi în franc nemţesc Şi-au inventat ei ditamai fluiere, Ca să ne încânte, să ne ia mălaiul. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  68. [...] – Lasa-l sa bea, sa nu se ghijureasca de tot, Ca l-am vazut eu ca merge cam cocarjat. – Lasa ca merge bine, nu-i duce dumneata grija. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  69. [...] Departe, în jurul pământului, între neliniști Rostește-mă cu inima uneori! Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  70. [...] e totul gata ochii îi deschid ce văz? o altă zi rânjind perfid… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  71. [...] Abia începusem să simt, de Ana Blandiana Abia începusem să simt Că undeva-n rarul văzduh Zăpada se va opri deodată, Abia începusem să știu Că nu mai poți să te ascunzi De ochii mei avizi să vadă, Abia zăream cum se depune O linie limpede pe creștet, Tremurătoare-n păr și moale Pe genele-ți clipite-abia, Abia-ndrăzneam să cred că ai tăi sunt Umerii desenați în aer Cu fără de sfârșit zăpadă Și-a tale-aripile trădate De nemaicontenita nea. Aș fi putut să te ating, Dar mi-era teamă să nu scutur De pe faptura-ți nevăzută Conturul nesperat de clar, Aș fi putut să te învăț Pe dinafară pentru clipa Când, întețindu-se ninsoarea, Vei dispărea cu spaima iar… Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  72. [...] Când pleci Nu știu care dintre noi doi a plecat, Când întind mâna Nu știu dacă nu mă caut Pe mine, Când îți spun: te iubesc, Nu știu dacă nu mie îmi spun Și mi se face rușine. Odinioară Știam cum arăți, Erai Nespus de înalt și de subțire, Știam de unde-ncepi Și unde mă sfârșesc, Îți găseam ușor Buzele, gâtul, Clavicula dulce, Umărul copilăresc. De mult, îmi amintesc, Eram doi, țin minte cum ne țineam de mână… Cine-a fost înfrânt dintre noi? Cine-a putut să rămână? Singurul trup este al tău Sau al meu? Și mi-e atât de dor De cine? Numai tăcând, Cu ochii-nchiși, cu dinții strânși, Mai pot să te distrug Cu greu În mine. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  73. [...] Am zărit lumină pe pământ Și m-am născut și eu Să văd ce mai faceți Sănătoși? Voinici? Cum o mai duceți cu fericirea? Multumesc, nu-mi răspundeți. Nu am timp de răspunsuri, Abia dacă am timp să pun întrebări Dar îmi place aici. E cald, e frumos, Și atâta lumină încât Crește iarba. Iar fata aceea, iată, Se uită la mine cu sufletul… Nu, dragă, nu te deranja să mă iubești. O cafea neagră voi servi, totuși Din mâna ta. Îmi place că tu știi s-o faci Amară. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  74. [...] Penibilul intamplarii ii facu apoi sa plece din oras si sa se casatoreasca separat. Cu alte cuvinte, drama n-a mai avut loc. Care e concluzia? Ca viata are ciudateniile ei, transforma o inmormantare intr-o nunta, o tragedie intr-o comedie si un mort intr-un om viu. Traiasca viata! Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  75. [...] Domniță a grădinii cu merele de aur, De-acolo ți-ai luat sânii de mândră hesperidă? Și verzii ochi atlantici, din ce pierdut tezaur? Și părul tors din noapte, somptuos ca o hlamidă? Eu singur îți știu taina: când lung ți-alint aleanul Și trupul în săruturi ți-l prind ca-ntr-un năvod, Visez că sunt Hercule și iar despic oceanul, Ostrovul feciorelnic să-ți jefuiesc de rod. N-am să mai fug: nu caut alte marețe fapte, Poeții rămân astăzi eroii omenirii! La albele-ți picioare torc versuri zi și noapte… Mi-ai încleștat pe soartă cătușele iubirii: Să-ți cânt doar frumusețea mi-e unica ispravă, Nemuritoarea-ți formă pe veci s-o-nalț în slavă. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  76. [...] tu, ai fugit, eu am rămas pustie. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  77. [...] N-avui însă încotro Lucrul, vezi, se petrecu Şi fiindcă fusese o… M-alesei în urmă cu…” Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  78. [...] Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup. Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

  79. [...] În satul acela erau numai fierari. (De fapt și niscaiva tâmplari și chiar cizmari, dar important e doar ciocanul). Și cum se spune că oricui ar ține-n mână un ciocan, orice îi va părea un cui, nu-i de mirare că-și născoceau porecle pe măsură: Ion Piron și Nae Țintă sau chiar bețivul Gică Cui. Dar spre mirarea (Și enervarea) tuturor (căci ei erau fierari cu toții), oricât l-au învățat și pe nepotul Sandu (mai cunoscut drept Cuișor) să vadă lumea cum se cade (ținând adică un ciocan), el chiar și cu ciocanul strâns în mână și chiar numind drept cuie toate cele, tot… picta!! Detalii despre aceasta initiativa gasiti aici. [...]

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *

*
*

Subscribe without commenting